Strategie ortografică machiavelică

cnr_cactus_foto_Amza

de Angela-Monica JUCAN

Propun celor care au dificultăţi în ce priveşte scrierea corectă a unor cuvinte cu desinenţa în i sau ii să reţină această egalizare, din titlu (făcută din raţiuni exclusiv lingvistice): miniştri = şacali şi etichetarea absolut aiuristică în privinţa sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: ochi şacali.

Scrierea substantivelor (puteţi sări acest paragraf şi următorul) masculine plural-articulate şi plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greşeli. Aşa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu acelaşi semn atât un i scurt (practic, o consoană tematică moale – ca în arici, călători, corbi, istorici, peşti, şacali -, sau i semivocalic, de exemplu: boi, lei, mâncăi, pui), cât şi un i plin, un i propriu-zis, un i vocalic: codri, maiştri, miniştri, monştri, scafandri. Normele ortografice s-au stabilit, între altele, şi după principii morfologice.

N-ar strica să se ştie că orice substantiv masculin (evident, dacă nu avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi – pentru cine nu mai ştie – aur, lapte, orez, sânge) primeşte, grafic, la plural, un i (din punct de vedere fonetic, i scris este vocalic, semivocalic sau marcă a unei consoane palatalizate). Dacă, în plus, e determinat prin articol hotărât (în cazul în care aţi uitat, precizez, aşa, mai colocvial, că articulare hotărâtă e totuna cu o arătare cu degetul, adică e o „desemnare”), mai capătă, în scris, un i. Nu-i greu: un i de la plural plus un i semn de articol fac doi i.

Cine, însă, nu ştie, trebuie să se descurce altfel. Cea mai bună metodă, într-o asemenea încurcătură este substituţia. Bineînţeles, se vor înlocui (pentru o secundă şi doar convenţional) termeni din aceeaşi categorie morfologică – în situaţia dată, tot un masculin nedefectiv de număr -, dar în privinţa căruia nu există ezitări în modalitatea de scriere.

Aş sugera reţinerea cuvântului şacal, ca piesă de schimb, fiindcă nu numai că nu ridică probleme de scriere, dar, datorită conotaţiilor lui peiorativ-hazlii, se şi potriveşte în multe contexte în care substantivul derutant (ca grafie) este un animat. De fapt, nici nu e nevoie ca ceea ce rezultă să reprezinte un context logic.

Mai pe scurt, de câte ori s-ar scrie şacali, se va pune tot un singur i şi la maiştri, membri, miniştri, monştri etc. şi, de câte ori s-ar scrie şacalii, se va proceda la fel, punând doi i şi în aceleaşi cuvinte, articulate (maiştrii, membrii, miniştrii, monştrii etc.).

Exemple:

Doi miniştri [v-aţi imaginat, repede, cum aţi scrie „doi şacali”] au lipsit de la şedinţă.

Printre miniştrii din guvern [printre şacalii din guvern], opiniile sunt împărţite.

Organizaţia noastră are, deja, mulţi membri [mulţi şacali].

La întrunirea de joi, au fost invitaţi toţi membrii [toţi şacalii] partidului nostru.

Deşi enunţul rezultat va fi un nonsens, se poate folosi (pentru a nu memora prea multe piese lexicale de substituţie) acelaşi cuvânt – şacal – şi ca element de probă pentru inanimate care ridică aceeaşi problemă de scriere: cedru, codru şi altele. S-ar putea folosi, pentru comparare, tot inanimate, ca ardei, cercel, copac etc., dar nici aşa nu ar rezulta totdeauna expresii „normale”. Eu zic să rămână şacal. Raţionalul expresiei sacrificat pentru raţiunea scrierii. Merită. Verba volant, scripta manent.

Adjectivele pot crea probleme de acelaşi tip. De pildă, la fel sună „i” din albaştri (ochi albaştri) şi din albaştrii (albaştrii ochi). Cunoaşterea conţinutului noţiunilor de substantiv, adjectiv, articol ar simplifica lucrurile şi n-ar mai fi multe de ţinut minte: ar ajunge să avem în vedere faptul că un adjectiv se acordă întotdeauna cu substantivul determinat, iar dacă adjectivul este antepus, preia el articolul de la substantivul care rămâne în formă nearticulată. Deşi toată lumea îşi aminteşte acest lucru teoretic, în practică, se fac greşeli de scriere şi aceasta tinde să devină fenomen de masă. Aici, aş propune, pentru înlocuire, un adjectiv banal: frumos (plural nearticulat: frumoşi, plural articulat: frumoşii), care poate fi tipar pentru adjective de felul lui albastru. Cu toate că se potriveşte ca nuca-n perete, cine are înclinaţie spre ludic, poate opera şi în cazul adjectivelor cu substantivul şacal (dar într-un înţeles absurd, adjectivizat). Cum ar veni: ochi şacali şi şacalii ochi!

Oricând, în loc de şacali, puteţi opta pentru alt cuvânt convenabil scopului propus. De exemplu, pietoni. Numai să iasă „miniştrii” cum trebuie. Scopul scuză mijloacele.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: