Marius Viliam Baciu (15/08/1962 – 8/8/2011)
By Redacţia Mioriţa USA
I belong to another world este titlul pe care Marius l-a ales pentru blogul său personal
http://mymarius.com/ Luni, 15 august 2011, Marius Baciu ar fi împlinit 49 de ani. În loc de o petrecere de aniversare, familia a organizat un serviciu funerar. De-acum doar amintirile noastre şi „Cântecul de lebădă” mai păstrează vocea şi chipul lui Marius. El nu mai este… A plecat într-o lume mai bună şi mai dreaptă.
CÂNTEC DE LEBĂDĂ
de Marius Baciu
Nu am plecat!
Sunt împrejur şi alerg desculţ prin câmpiile înflorite.
Vântul gingaş îmi flutură părul,
Soarele cald îmi mângâie faţa,
Iar eu alerg cu ochii închişi, braţele deschise şi faţa spre cer.
Dacă mă simţi, sunt pretutindeni.
Zâmbeşte cu mine
Fiindcă nu mai sunt singur.
Nu am plecat!
Sunt liber şi alerg cu vântul…
Trecerea prematură în nefiinţă a distinsului nostru coleg, ing. Marius Viliam Baciu, manager de proiect la compania Health Net din California şi administrator al web site-ului Mioriţa USA, a lăsat un gol imens în sufletele noastre. Este o pierdere irecuperabilă pentru familie, prieteni şi cunoscuţi, pentru comunitatea românească din America, pentru ziarul Mioriţa USA. Marius a plecat prea repede, neaşteptat şi inexplicabil. De ce ne ia Dumnezeu întotdeauna atât de repede oamenii cei mai buni? Durerea noastră nu poate fi transpusă în cuvinte, ele nu sunt niciodată de ajuns…
Dormi în pace suflet blând şi ales! Vei trăi veşnic în amintirile noastre.
Sincere condoleanţe familiei!
Marius s-a născut în România, la Petroşani. După divorţul părinţilor săi, a locuit o perioadă la Iaşi împreună cu mama şi sora lui, primele persoane care i-au remarcat talentul şi inteligenţa creatoare, fiinţe dragi care i-au fost aproape toată viaţa, l-au susţinut şi l-au încurajat. În anul 1986 Marius a păşit pe pământul făgăduinţei împreună cu mama sa Emilia şi sora Mihaela.
Marius Baciu a obţinut Bachelor of Science la prestigioasa universitate Phoenix şi a devenit un reputat specialist în Engineering & Information Technology. Deşi a primit mai multe oferte tentante de la universităţi şi companii prestigioase, el a ales să ajute copiii abandonaţi şi a rămas project manager la Health Net. Colegii săi spun că era un geniu, că făcea totul cu pasiune şi dăruire. Marius era ingenios, integru, un om de onoare iubit şi apreciat de toată lumea.
Şi a început să-şi deseneze viitorul. Cu puţin timp înainte de a ne părăsi, Marius mi-a scris cât de dificilă i-a fost tranziţia, adaptarea la noua societate şi cât de mult o preţuieşte pe mama lui, care i-a dat şansa la o viaţă minunată, în ţara tuturor posibilităţilor, şanselor şi oportunităţilor şi că nu va putea răsplăti niciodată generozitatea părinţilor lui.
Marius a aşteptat-o şapte ani pe Nicoleta, soţia lui, până când autorităţile americane i-au dat viza de intrare pe teritoriul SUA. Şi-au construit un cămin şi cariere strălucite. Marius a rămas la fel de apropiat de părinţii Emmy & Orville DeJong, de sora lui Mihaela Harris şi de copiii ei Ashlyn şi Andrew.
Mama lui Marius spune că de mic copil, el şi-a revărsat preaplinul sufletului, bucuriile şi tristeţea în versuri scrise cu dibăcie şi talent. Avea o voce caldă, un zâmbet inconfundabil, o glumă şi o vorbă bună pentru fiecare om din jurul lui. Sub calmul imperturbabil al lui Marius, abia ghiceai sufletul lui sensibil şi romantic. Se spune că apele liniştite sunt întotdeauna adânci, iar de acolo, din lumea lui interioară, Marius scotea bijuterii în versuri. Poeziile lui Marius aveau o forţa şi o consistenţă care ne uimea de fiecare dată. În anul 2010 poeziile lui Marius în limba engleză au fost publicate pentru prima dată în SUA într-un volum colectiv. În primăvara anului 2011, câteva dintre poeziile lui Marius Baciu au fost publicate în reviste literare din diaspora şi din România.
În timpul liber Marius cânta la chitară, juca soccer şi administra pagina web a ziarului Mioriţa USA. Familia şi cariera erau centrul universului său. Îşi iubea nespus de mult mama, sora şi nepoţii – raze de soare şi motive de fericire continuă pentru Marius.
Într-o lume guvernată de bani şi succese materiale, Marius a ales să-şi dedice timpul liber şi resursele îmbogăţirii spirituale, acţiunilor caritabile, voluntariatului la un ziar românesc din diaspora şi copiilor abandonaţi, pe care i-a iubit ca şi cum ar fi fost copiii lui.
Se spune că nimic în viaţă nu este întâmplător, toţi oamenii pe care-i întâlnim ne sunt trimişi de Dumnezeu cu un scop anume. L-am cunoscut pe Marius Baciu în ziua când s-a alăturat echipei de voluntari care lucrează pentru informarea comunităţii româneşti din SUA şi păstrarea limbii române. Încă din prima zi, Marius şi-a pus amprenta puternic pe ediţia online a ziarului Mioriţa USA, a devenit un prieten drag şi o prezenţă importantă în redacţia noastră virtuală.
Tocmai de aceea, vestea plecării lui Marius a picat ca un trăsnet, ne-a cutremurat şi ne-a întristat peste măsură. Scriitori şi jurnalişti români de pretutindeni, cu care Marius era în contact datorită muncii la ziar, ne-au trimis zilele acestea peste o sută de mesaje de preţuire, condoleanţe şi regret la aflarea cumplitei veşti. Au curs valuri de cerneală în memoria lui Marius, gânduri, poezii şi amintiri. Ne este greu să-i menţionăm pe toţi aici, nu ne-ar ajunge paginile ziarului! Le mulţumim din suflet tuturor celor care ne-au scris şi ne-au transmis mesaje telefonice, în numele familiei, prietenilor şi colegilor, în numele tuturor apropiaţilor lui Marius Viliam Baciu. Vă mulţumim pentru suportul moral pe care ni l-aţi acordat în aceste clipe grele.
Prof. dr. Adrian Botez: „Condolenţele mele cele mai îndurerate şi sincere, pentru pierderea atât de grea şi neaşteptată, a unui colaborator cu un Duh atât de tânăr şi care mai avea de dăruit Diasporei Româneşti – dar şi românilor şi lumii, în general, atât de mult dinamism şi vitalitate creatoare! Condoleanţe, fireşte, şi familiei îndurerate a ing. MARIUS VILIAM BACIU. Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească sufletul! Românii de pretutindeni (dintre graniţele României şi de dincolo de graniţele României) au, din acest moment tragic, datoria morala de a-si strânge şi mai mult rândurile şi de a-si concentra şi mai mult spiritele, pentru a compensa (atât cât se poate compensa o pierdere ca aceasta, de necompensat total, niciodată!) Duhul celui pierdut pentru noi s-a dus spre Paginile de Veşnică Lumină ale Cărţii ÎNGERILOR! Doamne ajuta-ne! Îndurerat – dar cu aceeaşi preţuire şi caldă prietenie, Adrian Botez”
„O veste tristă şi surprinzătoare. Sincere condoleanţe familiei îndurate şi prietenilor. Dumnezeu să-l odihnească-n pace!” ne-au scris foarte mulţi editori ai publicaţiilor româneşti din diaspora şi din tara, jurnalişti, scriitori şi artişti. Sunt foarte mulţi şi le mulţumim din suflet tuturor: Octavian Curpaş & Phoenix Mission Magazine; George Roca & Rexlibris Media din Australia; Zaharia Bonte & Bruxelles Mission Magazine Belgia; Forumul Român-German din Stuttgart & Revista Agero; Rodica Elena Lupu & Editura Anamarol Romania; Octavian Lupu & Confluenţe Româneşti; Ligya Diaconescu & Starpress; Octavian Păun & Radio Metafora; Asociaţiei Jurnaliştilor Români de Pretutindeni; Mădălina Diaconu & Clubul Presei Transatlantice s.a.m.d.
„O veste cât se poate de tristă, de cutremurătoare, cu privire la plecarea tânărului Marius Viliam Baciu! Dumnezeu să-l odihnească! Când se întâmplă aşa ceva la o vârstă atât de tânără, te întristezi şi mai mult. Eminescu al nostru a fost un geniu şi a plecat foarte tânăr… Dumnezeu să ne ajute să înţelegem şi să învăţăm să trăim fără cei dragi” Vavila Popovici, scriitor, NC.
„Condoleanţe vă trimit cu tot respectul pentru tânărul dumneavoastră coleg! Este o veste extrem de tristă şi de neaşteptataâă atât pentru familie, cât şi pentru întreaga redacţie, dar şi pentru colaboratorii şi cititorii dumneavoastră. Dumnezeu şi Maica Domnului să-l odihnească lângă îngerii Luminii Sale! Cu mare tristeţe şi respect, Magdalena Albu”.
Scriitorul Eugen Evu a dedicat o poezie colegului nostru dispărut şi ne-a transmis următorul mesaj: „Întregii familii Baciu condoleanţe sincere din partea scriitorilor revistei Noua Provincia Corvina. Poemul său este cel mai diafan necrolog”.
ASOMPŢIUNEA
de Eugen Evu
Foamea nopţii arde-n jos de cer
Se reumple lumea de mister
Toate-n preadeplinul sinei pier,
Cifra-nghite numele-auster
Singure-ntre ele înţelesuri
Vin şi pier ca nouri lungi pe şesuri
Doine dogme ghicitori eresuri
Dumnezeu e-n stadiul auriu
Timpul din cascade râde viu
Galaxii în spulber sidefiu
Dumnezeu e-n stadiul auriu
Curcubeu cu solzi şi ninse rune
Cine suntem nimeni nu ne spune
Viscoliţi de-o grea Promisiune…
Cine suntem nimeni nu ne spune.
Din Proporţii strigă morţi nebune
A căzut sudalma-n rugăciune
Binele culege rău, s-adune
Apogeul fiinţei, ca minune/
Învierea, prin Asompţiune.
VOI MURI AZI, POATE MÂINE?
de George Safir,
Bacău, România
Voi muri azi, poate mâine?
Mă-ntreb adesea când asist
La un concert de clopot trist;
Cât ne zbatem pentru-o pâine…
Multă lume-ndoliată
Ascultă-acelaşi vechi prohod
Şi parcă mi se pune-un nod
În răşina tămâiată…
Vei trece suflete un pod,
În groapă, trupul o să-l laşi;
Prin ţintirim, tăcuţii paşi,
Încheie-al vieţii episod.
De-acum treci în amintire,
De parcă nici nu ai fost viu;
Te-aşteaptă sfântul interviu
Şi-un etern de… pomenire.
Lacrimi, dacă vor mai curge,
De-atâta dor se vor usca;
La moartea mea se vor brusca
Hulpavi, băutori de sânge…
Tânăr îs şi sunt în vână,
Dar când popa glăsuieşte:
„Doamne sfinte, miluieşte!”
În pumn strâng nişte ţărână…
NU AI PLECAT
de Ioan Iacob
e-Bibliotheca septentrionalis 