VOLUNTARII ÎN UNIFORMĂ

de Iulian PATCA

Iulian PatcaIdeea şi sensul cuvântului voluntariat sunt, fără îndoială, de sorginte militară. Pe filieră latină, semantica este asemănătoare: voluntarius, dar şi volontaire, în franceză sau volontario, în italiană. Ceea ce denotă, desigur, vechimea acestui tip de comportament. Voluntariatul însemna (şi înseamnă)    îndeplinirea serviciului militar ca voluntar, dar şi durata acestui serviciu. La români, stagiul pe care luptătorii îl petreceau sub arme era de… 25 de ani. Era o profesie sui generis. Cei care supravieţuiau campaniilor ieşeau din armata regulată cu titlul onorant de veterani, bucurându-se abia atunci de anumite privilegii.

Din capul locului trebuie făcută distincţia dintre voluntari şi mercenari. Ambele tipuri de luptători au coexistat şi în armatele antice, şi în cele medievale sau moderne. Mercenariatul presupunea o negociere prealabilă, o simbrie consistentă pentru a te implica în ceva extrem de periculos cu riscul vieţii. O tentaţie, un dor de aventură cărora mulţi nu le putea rezista. Mercenarii se angajau pentru bani sau alte foloase materiale, dar şi din spirit de bravură sau cu apetenţa riscului. Ei se angajau în tabăra celui care dădea mai mult sau pentru dreptul neîngrădit de pradă în caz de victorie. Voluntariatul, în schimb, rezultă dintr-un act de voinţă, care se face de bunăvoie, din proprie iniţiativă, fără constrângere şi dezinteresat.

Istoria militară este plină de exemple în acest sens. Iar armata română nu face excepţie, desigur. În anii 1877-1878 şi 1916-1919 sunt cunoscute înrolările de voluntari a transilvănenilor în armata română, fără ca cineva să le-o ceară sau să-i condiţioneze cu ceva. Nu-i departe de adevăr dacă spunem că au făcut-o din convingere şi din patriotism. Ce-i mâna pe ei în luptă nu erau avantajele personale ci conştiinţa faptului că fac ceea ce trebuie. Vorba poetului, „de-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii…”

  • În al Doilea Război Mondial, în anii 1940-1941, mii de refugiaţi ardeleni au ales, după Dictatul de la Viena, varianta angajării ca voluntari în armata română, ştiind că dacă va fi război vor fi trimişi pe front. Ei nu erau obligaţi la acest gest de nicio lege în vigoare la data respectivă, iar unii tineri au insistat asupra primirii lor ca voluntari, deşi nu aveau încă vârsta prevăzută pentru încorporare de reglementările vremii. Ştim astăzi că majoritatea dintre ei a rămas pe câmpurile de luptă ale Europei, în Est şi în Vest.

Voluntariatul are însă multe nuanţe. Voluntarii erau şi cei înrolaţi în brigăzile internaţionale în războiul civil din Spania (1936-1939) de partea republicanilor, perdanţi în confruntările cu naţionaliştii lui Franco, sprijiniţi de Germania fascistă, dar şi zecile de mii de transfugi şi dezertori ucraineni, bieloruşi sau din ţările baltice, care au luptat în detaşamente distincte alături de nazişti pe teritoriul ocupat al Uniunii Sovietice. Voluntari au fost şi miile de prizonieri români care au ales să continue lupta în diviziile special create „Horea, Cloşca şi Crişan” şi „Tudor Vladimirescu” pentru eliberarea ţării şi revenirea Ardealului de Nord la ţara mamă, dar voluntari au fost şi copiii de trupă, proveniţi din orfelinate sau din familii numeroase şi foarte sărmane, care au îndeplinit misiuni de curierat şi cercetare în folosul unităţilor care le-au fost şi şcoală de viaţă, şi casă şi masă. Pe front se apela adesa la voluntari pentru alcătuirea unor detaşamente de sacrificiu, care se ofereau să execute misiuni de luptă extreme, chiar cu riscul sacrificiului suprem.

Cu alte cuvinte, decizia de a te oferi ca voluntar într-o structură militară sau civilă (umanitară bunăoară) este în primul rând un act de voinţă, de caracter şi de conştiinţă, cu înţelesul de a te dărui necondiţionat unui scop sau unui crez pe care le consideri determinante în viaţa ta, înainte de toate.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: