Urmașii lui George Pop de Băsești

de prof. Traian RUS,
vicepreşedinte, Asociaţia Culturală BODAVA

Gheorghe_Pop_de_BasestiAm ezitat mai mulţi ani în publicarea acestui articol,  pentru că informaţiile mele se bazau doar pe memoria orală a sătenilor din satele codrene, dar şi în ideea păstrării unei imagini imaculate a marelui tribun de la Băseşti. M-am consultat atât cu urmaşi ai celebrei familii, cât şi cu istorici contemporani de anvergură şi cu toţii mi-au dat girul pentru a scoate la lumină un aspect necunoscut din viaţa lui George Pop, chiar dacă el însuşi a cerut tuturor membrilor familiei să-l păstreze ca o taină de suflet.

Da. George Pop de Băseşti are urmaşi direcţi!

foto_Delia FloreaStudiind viaţa şi activitatea unei celebre „dinastii” de dascăli codreni, familia Robu, originară din comuna Oarţa de Jos, am aflat că întemeietorul acesteia, Petre Robu (1855-1924), era printre cei mai apropiaţi colaboratori ai tribunului. Mai mult, i-a devenit ginere. Georgeta Robu (căsătorită Cedică), remarcabil profesor şi dirijor de coruri, în prezent pensionară, cu domiciliul în Ulmeni, nepoata lui Petre Robu, mi-a relatat următoarele:

„În perioada stagiului militar efectuat la Cluj (1858-1860), participând la un bal la Răscruci, Geoerge Pop a cunoscut-o pe Maria Losonţi, văduva baronului maghiar Sebeşi, cu care va lega prietenie. În urma relaţiei cu această văduvă, va rezulta în 1859 o fiică, pe nume Ana. Pentru a nu le afecta „imaginea”, Maria Losonţi a hotărât să dea această fetiţă la orfelinat.

În 20 octombrie1860, George Pop, ajuns plutonier al Companiei a XIII-a din Regimentul „Carol Ferdinand” din Cluj, s-a eliberat din armată, iar în toamna aceluiaşi an s-a căsătorit cu Maria Loşonţi Sebeşi. Amândoi au convenit să nu semnaleze că au o fiică în afara căsătoriei, astfel o lasă pe Ana în continuare în orfelinat.

În 1862 se naşte prima fiică de după căsătorie, Maria Carolina, care moare după câteva zile, în 16 ianuarie 1862.

A doua fiică de după căsătorie este Elena – Georghina, viitoarea doamnă Elena Pop Hossu-Longin, născută la 26 noiembrie 1862, decedată la 15 mai 1940.

La câţiva ani de la căsătorie, cei doi soţi se hotărăsc să o aducă pe Ana la Băseşti, ca „fată în casă”, pentru a nu umbri faima pe care o căpătase deja George Pop de Băseşti prin acţiunile sale sociale, patriotice, politice. Elena Pop Hossu-Longin va afla abia într-un târziu că Ana, fata din casă, este sora ei bună şi din această cauză relaţia între ele va avea de suferit, dar în cele din urmă se va împăca cu sora ei.

Când Ana a ajuns la vârsta căsătoriei, George Pop de Băseşti, cunoscându-l şi apreciindu-l mult pe învăţătorul Petre Robu din Oarţa de Jos, a dorit să şi-l facă ginere şi i-a oferit-o pe Ana, bineînţeles cu o avere bună, dar şi cu dezvăluirea secretului că nu este o simplă fată în casă, ci însăşi fiica lui naturală, dar secretul trebuia păstrat. De altfel, toată familia noastră a păstrat până astăzi acest secret, înţelegând că nu trebuia afectată cu nimic memoria marelui bărbat care a fost George Pop. Faptul că Ana a fost concepută în afara căsătoriei şi că a crescut o perioadă la orfelinat putea fi incomod şi negativ, mai ales că George Pop avea atâţia duşmani.

Deci, Ana Sebeşi, prima fiică a lui George Pop de Băseşti a fost prima soţie a bunicului meu, Petre Robu, învăţător şi cantor în Oarţa de Jos în perioada 1876-1910.

Cu Ana, bunicul a avut 8 copii: două rânduri de gemeni care au murit imediat după naştere şi alţi 4 copii (un băiat şi trei fete) care au crescut mari şi au întemeiat familii. Aceştia sunt urmaşii direcţi ai lui George Pop de Băseşti:

1. Rob Valer, plugar, căsătorit cu Pop Clariţa din Oarţa de Jos. La rândul său a avut 4 copii:
a) Vioara, casnică, căsătorită cu Popdan Emil din Oarţa de Jos. A avut un singur urmaş, Popdan Ioan, căsătorit cu Magdalena din Oarţa de Jos, fără copii.
b) Ioan, plugar, căsătorit cu Vlaica Maria, casnică din Oarţa de Jos.
A avut 3 copii:
– Florica, contabil, trăieşte şi în prezent la Oarţa de Jos şi are un copil, Valer, elev,
– Emilia, trăieşte în Oarţa de Sus, căsătorită cu Mureşan Teodor şi are la rândul său doi copii, Alina şi Doru, care lucrează în Italia. Alina are două fete, Teodora, elevă în cls. I şi Diana, 2 ani.
– Valer, decedat la 17 ani prin înecare în Dunăre, în timp ce încerca să emigreze în America.
c) Petre, inginer-constructor, emigrat în S. U. A, decedat. A avut o fiică, Cristina, care trăieşte şi în prezent în America.
d) Emilia, funcţionară, fără copii, care trăieşte în Cluj-Napoca.

2. Rob Valeria, casnică, căsătorită în Benesat cu Mercea Gheorghe. A avut 5 copii:
a) Ioan, administrator la un seminar teologic din Geoagiu, mort în refugiu.
b) Reghina, casnică, căsătorită în Benesat cu Petru Mercea, plugar. A avut 3 copii:
– Nicu, avocat în Satu Mare, căsătorit cu Nina, medic pediatru. Au emigrat în S. U. A. , dar după ce au decedat acolo au fost aduşi şi înmormântaţi al Benesat. Nu au avut urmaşi.
– Gheorghe, decedat, strungar din Benesat, căsătorit cu Eugenia, casnică în Benesat, în viaţă. Au avut un copil, Petru Mercea, în prezent inginer-arhitect la Primăria din Ulmeni.
– Leontina, casnică, căsătorită cu Raţ Valer, plugar din Benesat, decedaţi. Au avut avut doi copii:
– Nina, economistă la Finanţele din Dej, căsătorită cu Lazăr Sabin, subinginer, cu trei urmaşi: Ciprian, decedat, Corina, economistă, căsătorită la Cluj-Napoca şi
– Valerica, învăţătoare, căsătorită în judeţul Ialomiţa.
c) Valer, plugar la Benesat, căsătorit cu Maria, din aceeaşi localitate. A avut trei copii:
– Gheorghe, mecanic agricol în Benesat, decedat. A fost căsătorit cu Maria, localnică, în viaţă. Urmaşii lor, de asemenea în viaţă: Olimpia, asistentă medicală în Benesat, căsătorită cu Ionică Mercea, tehnician, având împreună o fetiţă, Maria, elevă, şi pe Ucu, asistent medical la Zalău, căsătorit şi cu un băiat.
– Valerica, casnică, căsătorită în Aluniş cu Pintea Alexandru, plugar. Au avut doi copii, ambii în în viaţă: Traian, inginer la Satu Mare, căsătorit, Maria, asistent medical la Zalău.
– Octavian, funcţionar la Satu Mare, căsătorit. Are o fetiţă, Corina, în prezent în Italia.
d) Leontina, casnică, căsătorită cu Covaciu Gheorghe din Ulmeni. A avut o fată, Aurora, care este profesoară la Ulmeni, căsătorită cu Lucian Puşcaş, economist. Urmaşii Aurorei: Alexandru-George, economist la Cehu Silvaniei, căsătorit cu Melinda-Maria, inginer şi economist, Dana-Aurora, profesoară la Ulmeni, căsătorită cu Doru, Vasile, profesor.
e) Anicuţa, casnică, căsătorită în Ariniş cu Sabău Gheorghe, plugar. A avut doi copii: Ioan şi Emilia:
– Ioan, fost sudor la Baia Mare, a fost căsătorit cu Ludovica, educatoare tot la Baia Mare. Ambii sunt decedaţi. Au avut trei copii: Ancuţa, profesoară de limba română la Baia Mare, Adrian, absolvent de marketing, căsătorit cu Erika, domiciliaţi în Baia Mare şi Raluca, economistă la Cluj-Napoca, necăsătorită. Cu toţii sunt în viaţă.
– Emilia, contabilă la Alba Iulia, în prezent pensionară, căsătorită cu Martin Leister, tehnician, decedat. A avut o fată, Ingrid, inginer chimist, căsătorită în Elveţia.

3. Rob Ana, casnică, căsătorită la Bârsăul de Sus cu Drăgan Laurenţiu, plugar. În anul 1913 a emigrat în S. U. A. cu întreaga familie. A avut 3 copii: Victor, Valeria şi Mihai, cu toţii decedaţi. Victor a avut 2 copii, Valeria 3 copii, Mihai 3 copii. Se pare că trăiesc cu toţii.

4. Rob Ilona (Ileana), casnică. Primul soţ i-a fost Marchiş Gheorghe din Oarţa de  Jos, plugar, iar al doilea Ravas Vasile din Giurtelecul Hododului, ţăran mijlocaş. Cu primul ei soţ a avut o fată, Viorica Marchiş.
– Viorica, absolventă de liceu, casnică, s-a căsătorit cu preotul greco-catolic Ghiurco Izidor, care, aruncat în temniţele comuniste pentru convingerile sale religioase, şi-a găsit acolo obştescul sfârşit. Şi preoteasa Viorica a avut o parte de ani grei de închisoare, eliberarea găsind-o alienată mintal. Au avut trei copii, care în anii detenţiei părinţilor au crescut singuri, prin grija sătenilor din Oarţa de Jos: Octavian, Flaviu şi Aurora, cu toţii stabiliţi în Cluj-Napoca, unde, de altfel, mama lor a avut domiciliu forţat după eliberarea din închisoare. Se pare că sunt încă cu toţii în viaţă.”

Reconstituirea acestor ramuri din arborele genealogic al bătrânului stejar din Băseşti este în plină desfăşurare, prin grija inimoasei profesoare de la Ulmeni, Georgeta Cedică. Datele primare au fost confirmate de documentele fondului Mihai Robu, pe care le-am putut studia la Arhivele Statului din Zalău (vezi colecţia Mihai Robu, Dosarul Autobiografii).

Sper că nu am săvârşit o impietate. Sper, de asemenea, că unii dintre urmaşii lui George Pop de Băseşti vor putea afla abia acum date despre originea lor nobilă, pentru că doar puţini dintre dânşii au putut trece peste zidul interdicţiei care le-a fost impus.

Personal, am înţeles abia acum activitatea prodigioasă pe care o desfăşoară la Ulmeni profesoara Aurora Puşcaş şi faptul că liceul particular pe care l-a fondat acolo poartă numele ilustrului său străbun. Genele lui persistă şi astăzi, unii urmaşi continuându-i monumentala lucrare în folosul poporului român.

Oarţa de Sus, 14 februarie 2012

NOTA REDACŢIEI:  Portretul lui George Pop de Băseşti este reprodus din:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pop_de_B%C4%83se%C8%99ti

2 Responses to Urmașii lui George Pop de Băsești

  1. Va doresc multa sanatate,putere de a lupta crunta realitate care ne-a sfisiat cele mai puternice radacini ale neamului.
    Sarbatori Ferecite!
    Nu renuntati niciodata la credinta si curajul neamului nostru.

    Sincer,

    Adriana Mociran

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: