BIBLIOTECA PUBLICĂ DIN AMSTERDAM

Alina Lemneande Alina LEMNEAN

Oraşul

Oraş al superlativelor, Amsterdamul – supranumit Veneţia Nordului – are mai multe canale decât Veneţia şi mai multe poduri (peste o mie) decât Parisul, 50 de muzee, peste 700 de clădiri din secolele XVI, XVI, XIII.

Modernul Amsterdam oferă câte ceva pentru fiecare, de la arta clasică şi arhitectura ameţitoare, la străzile colorate şi pline de freamătul vieţii

Numele Amsterdam provine din alăturarea cuvintelor dam (în neerlandeză însemnând „baraj”) şi cuvântul Amstel (râu ce străbate oraşul). Pe plan local, oraşului i se mai zice şi Mokum („oraş”, în idiş).

 Pentru majoritatea vizitatorilor, primul contact cu Amsterdamul are loc printre flaşnetarii, muzicienii de stradă, jonglerii, navetiştii grăbiţi, călătorii istoviţi din faţa Gării Centrale. Data exactă la care Amsterdam a primit drepturile de oraş este incertă, dar cel mai probabil este că episcopul de Utrecht Guy de Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi în 1306. Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită mai ales comerţului pe care îl practica cu oraşele din Liga Hanseatică. În 1345, s-a produs un miracol euharistic lângă Kalverstraat, Amsterdam devenind un oraş de pelerinaj, până la convertirea populaţiei la protestantism.

Secolul al XVII-lea este considerat era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului, Amsterdam devine unul dintre cele mai bogate oraşe din lume. Din portul oraşului, plecau vase comerciale spre Marea Baltică, America de Nord, Africa, Indonezia, sau Brazilia, formându-se astfel bazele reţelei mondiale de comerţ. Secolele XVII şi XIX au însemnat declinul prosperităţii. Războaiele cu Anglia şi Franţa şi-au pus amprenta pe economia oraşului. În timpul războaielor napoleoniene, averea oraşului a atins punctul minim, însă, odată cu formarea Regatului Ţărilor de Jos, în 1815, lucrurile încep, uşor, să se amelioreze. După ocupaţia napoleoniană, nu se mai face, din punct de vedere administrativ, distincţie între sat şi oraş, de aceea Amsterdamul este azi o comună. Sfârşitul secolului al XIX-lea este numit a doua eră de aur a oraşului Amsterdam. Au fost construite muzee noi, o staţie de tren şi Concertgebouw-ul, o sală de concerte considerată între primele trei ale lumii. În această perioadă, revoluţia industrială ajunge şi în Amsterdam. Se construieşte canalul Amsterdam-Rin, pentru a oferi oraşului legătură directă cu râul Rin, şi canalul care oferea portului o legătură mai scurtă cu Marea Nordului. Cele două canale au îmbunătăţit considerabil comunicaţiile oraşului cu restul continentului.

Biblioteca publică

Biblioteca publică din Amsterdam este situată în apropierea Gării Centrale, o zonă de mare importanţă pentru comunitate. Este cea mai mare bibliotecă publică, şi totodată cel mai important centru cultural al Olandei. Biblioteca este o clădire impunătoare care, privită de departe, seamănă cu un dulap pentru cărţi. Explicaţia este simplă: biblioteca trebuie să fi e recunoscută de departe ca fiind casa cărţilor.

Conceptul de schimbare a bibliotecii a început în anul 1976. De peste 20 de ani, în fruntea bibliotecii se află directorul Hans van Velizen. Transferul întregului patrimoniu al Bibliotecii din sediul vechi în cel nou s-a făcut în timp de o lună, cu o firmă specializată şi sub conducerea doamnei Jet de Mink, director-adjunct, care, alături de directorul instituţiei, cum spun ei cu umor, raportându-se la vârstă, „Noi suntem memoria bibliotecii”. Biblioteca are astăzi un sediu modern, inaugurat în septembrie 2007. După inaugurare, în numai şapte luni, numărul vizitatorilor a depăşit un milion. Sunt între 5-7.000 de vizitatori în fiecare zi – de două ori mai mulţi decât în biblioteca veche, ceea ce reprezintă 2,5 milioane de vizitatori anual. Este o construcţie de zece etaje, dintre care opt pentru public, şi este gestionată de 350 de angajaţi. La subsolul clădirii, spaţiul de parcare are o capacitate de 1.200 de maşini şi 2.000 de biciclete. Suma totală investită este de 75 de milioane de euro.

Biblioteca AmsterdamBiblioteca oferă o mare varietate de servicii, parte dintre ele regăsindu-se şi în cele 27 de filiale pe care biblioteca le coordonează. Sunt puse la dispoziţia publicului 1.375 de locuri, 50 de locuri în sălile multimedia, 11 puncte de printare şi multiplicare sau cele 110 calculatoare de căutare în catalogul on-line al bibliotecii. Cele 26 de puncte de împrumut automatizat oferă posibilitatea împrumutării, returnării, prelungirii termenului şi rezervării unui anumit document. Tendinţa generală este cea de a înlocui omul cu maşina…

Internetul wireless este accesibil în întreaga bibliotecă, inclusiv în restaurantul cu 250 de locuri sau în cafenelele din interiorul clădirii. Lângă restaurant este situat şi teatrul (Teatrul cuvântului), cu o capacitate de 270 de locuri. Este o sală modernă, dotată cu tot echipamentul necesar realizării unui spectacol. Aici au loc 25 de spectacole lunar, jumătate din acestea fiind organizate de bibliotecă, iar cealaltă jumătate, de parteneri ai Bibliotecii. Accesul la internet se asigură gratuit, prin cele 600 de calculatoare. Biblioteca mai are şase săli de conferinţe, dotate cu tehnică de ultimă generaţie.

Trebuie amintite postul de radio on-line din interiorul bibliotecii, precum şi un microbuz special – „Stop and go” – care circulă pe un traseu prestabilit şi aduce persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi la bibliotecă, din zece în zece minute. În Olanda toate serviciile bibliotecii sunt gratuite, pentru persoanele de până la 18 ani, rezultat al unei politici naţionale care are drept scop atragerea tinerilor la lectură. Ideea e că fiecare utilizator sau vizitator să se simtă confortabil în bibliotecă. De aceea, mobilierul ultramodern alternează din loc în loc cu mobilier vechi – dulapuri vechi, mobilier stil, chiar geamantane etc., pentru aceia care păstrează o legătură sentimentală mai pronunţată cu vechea clădire. Mai sunt saltele pentru lectură, pe care se poate citi confortabil, fără inhibiţii, ca acasă, spaţii create pentru lectura în grup sau pentru studiu individual.

Conceptul cu valoare de logo după care se conduce biblioteca este From landing library to adventure library (De la biblioteca de împrumut, la aventura cunoaşterii). Cu alte cuvinte, există întotdeauna ceva de descoperit, de experimentat în bibliotecă. Uşile mari şi ample de la intrare, deschiderea spaţiilor în interior, panorama reprezintă direct o invitaţie adresată comunităţii: „Vino în bibliotecă şi vei găsi cu siguranţă ceva de făcut”.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: