Preambul (2)

camp cu flori_foto_Adrian Pop_8

de Mirel GIURGIU

Poet de care se vorbeşte rar,
artistul faur în declin,

Vinea pe valul veacului trecut
cu vorba strecurată-n verb suspin –
păşeşte-ncet în vers sublim
resfirând înalte ierbi sub clopote de gânduri
aducerile aminte, trestii de melancolii
ascund poteci pierdute-n asfinţit…

Tăceri vorbeau cu el pe-ntinsul dobrogean
şi orele cu stele căzute-n adâncuri de fântâni
plângeau…
Poet discret, îşi bea în taină cupa de pelin,
ridică monument amărăciunii trecute printr-o
sită elegie,
versul Vinea liniştit, râu poleit
cum dimineţi de cuvinte
se-aşază-n noi parigorie
dorită terapie fragilei noastre firi
balsamul potrivit…

El din suspin ţesu o fină pânză Penelopei poezie –
case şi curţi în spatele ferestrelor, închişi ochii sfincşilor
privesc departe, iscodesc fiorul de lumini
în adâncul fântânilor din noi…

Un monument numit Declin
la care – după vremi albite de lecturi,
Vinea timpul de fum să mă închin…

DECLIN
de Ion VINEA
O tristeţă întârzie în mine
cum zăboveşte toamna pe câmp,
niciun sărut nu-mi trece prin suflet,
nicio zăpadă n-a descins pe pământ.
Cântecul trist, cântecul cel mai trist
vine cu clopotul din asfinţit,
îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor
şi răspunde din umilinţa tălăngilor.
E toată viaţa care doare aşa,
zi cu zi pe întinderea stepelor
între arborii neajunşi la cer,
între apele ce-şi urmează albia,
între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp
şi între frunzele care se dau în vânt.
(1915)
Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: