Nu mai ştiu… (75)

foto_Adrian Pop3

de Iulian PATCA

Nu mai ştiu cum eşti şi cum o duci,
cât de frumos ţi-e surâsul de rouă,
de când rămas-am ca nişte cuci
despărţiţi în cuiburi străine pe ouă.

Aş bea pelin, şi absint, şi cucută,
lichioruri acide şi valeriană,
dacă ăst-ar fi preţul ce mută
durerea iertării ce închide o rană.

Şi tot n-ai afla cât de mult îmi lipseşti,
doar în gând, poate, mai vibrăm împreună,
când te prefaci în stea luminoasă şi eşti
la o distanţă ca de la Soare la Lună.

Cu inima de doruri încercată,
printr-un destin potrivnic şi injust,
m-aş mulţumi să te mai văd o dată,
ca un balsam invocat în otpust.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: