Suedia – între tradiţie şi pragmatism (IV)

foto_Mihai Litinschi_tarile_baltice_2012_circuit_fiordurile_noptile_albe_2012_stockholm

Lumina (2)

de Mihai LITINSCHI

Am vizitat Suedia şi în preajma sărbătorilor de iarnă. Timpul mohorât de peste zi, accentuat de cele 5-6 ore de lumină, ar da localnicilor o proastă stare sufletească, un fel de spleen englezesc, dacă n-ar fi contraatacat de explozia de lumină a nopţii, izvorâtă din bogata imaginaţie a oamenilor de a înveseli habitatul şi proximitatea lui cu nenumărate surse de lumină artificială. Milioane de beculeţe închipuind forme geometrice, oameni de zăpadă, reni, sănii, marcând contururile caselor, ale pomilor din grădină, ieşind parcă din pământ spre a arunca un spot de flacără peste o piatră de granit, altfel singuratică şi placidă toată ziua, clipesc sau aleargă într-un joc neistovit de-a lungul nopţii, din primele zile ale lui decembrie şi până la 15 ianuarie. Ferestrele caselor, niciodată cu perdele, tocmai pentru a primi puţina lumină a zilei, dau încă de la ivirea serii semnalul luptei cu noaptea, prin aceleaşi străluciri multicolore care exprimă bucuria vieţii, lupta cu întunericul morţii. Într-un sătuc aflat la peste 50 de kilometri de oraşul Halmstad, undeva în partea sudică a ţării, un fermier a avut resursele economice şi imaginaţia de a-şi transforma locuinţa într-o adevărată orgă de lumini, astfel că locaţia devenise peste noapte un foarte căutat loc de pelerinaj, închipuind, la proporţiile respective, un mini-hotel din Las Vegas: ghirlande de beculeţe marcau geometria casei, a anexelor, se răsuceau până şi pe catargele pe care se înălţa drapelul naţional, pe tractor, pe coteţul câinelui, pe şura de paie, emanând optimism şi bună dispoziţie. Omul mi-a spus că toată instalaţia l-a costat peste 15.000 de coroane (cca. 7000 RON), dar mulţimea de vizitatori aveau grijă să-i compenseze cheltuielile, introducând benevol în cutia de poştă sume de bani.

foto_Mihai Litinschi_tarile_baltice_2012_MalmoS-ar putea spune că nopţile suedeze sunt mai pline de lumină decât zilele pe tot parcursul anului. Pentru că şi după 15 ianuarie, când luminile sărbătorilor sunt înlocuite de cele curente – candelabre, veioze, lampadare – casele localnicilor, sau chiar ale celor veniţi de pe alte meleaguri să convieţuiască şi să le adopte obiceiurile, exprimă setea ancestrală de lumină. Definitorie în acest sens este marea sărbătoare a solstiţiului de vară, Midtsomar, mai importantă decât chiar sărbătoarea naţională, când pe uşa fiecărei case apare o coroniţă cu flori multicolore, copiii comunităţii încolonaţi poartă torţe aprinse pe tot parcursul drumului până la locul festivităţii, unde toată suflarea localităţii cântă şi dansează în jurul unui uriaş foc de tabără. Obiceiul e tot atât de vechi ca şi Santa Lucia, similar cu o sărbătoare creştină din Sicilia, dar care în Suedia se trage din cultul păgân al luminii, celebrat la mijlocul lui decembrie. Fiecare localitate, fiecare instituţie sau întreprindere îşi alege o Santa Lucia reprezentând cea mai frumoasă fată a colectivităţii respective, ca un omagiu adus luminii, procedura extinzându-se la nivel naţional.

Întreaga atitudine a suedezilor, de la lipsa gardurilor la curţi şi grădini, la existenţa pe lângă fiecare casă a unui altan, adică a unei terase limitate doar de ferestre, la ieşirea „in corpore” în natură, odată cu ivirea capricioasă a soarelui, denotă dragostea pentru lumină, devenită zeul protector al gospodăriei. Primăvara, fiecare, cu mic cu mare, iese cu o plăcere nedefinită, să-şi amenajeze grădina, de unde curând vor exploda culorile nenumăratelor flori.

Suedia, dec.  2012

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: