Sonet diafan

225x169_087255-cum-amenajezi-o-gradina-in-stil-englezesc

de Mihai LITINSCHI

Mă duc – a câta oară? – spre locul de-ntâlnire
S-alint un fir de iarbă strivit de talpa ei,
Să simt o adiere stingându-se pe-alei,
Prin briza-i parfumată marcând o despărţire.

Mă înfior de-un foşnet, de-o umbră ce îmi pare
A-nfrânge nemişcarea, m-aşez să simt că-i cald
Conturul ei, culcată pe iarba de smarald
Şi mângâi în neştire o umbră trecătoare.

Se lasă greu amurgul, vreau noapte să se facă,
Himerele în beznă pot lesne  înşela
Şi-aş mai trăi speranţa s-aud trosnind o cracă

Sub pasu-i şovăielnic, de s-o apropia…
O umbră?… E aievea?… Crispat o las să treacă:
E-un suflet, ca şi mine sperând, deci nu e Ea…

images

nov. 2012

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: