SĂRBĂTOAREA UILECANILOR

de prof. Traian RUS

Unele comunităţi din Ţara Codrului primesc răsplata pentru felul în care şi-au crescut copiii. Între acestea, Someş Uileacul tinde deja să devină model. Fii de vază ai acestui sat au devenit liantul care adună comunitatea şi îi redau demnitatea, istoria, cultura. Constituiţi într-o activă şi prolifică asociaţie culturală, care poartă un nume ce va deveni, în mod cert, un brand, „Bodava”, d-nii Traian Oros, col (r) ing. Milian Oros şi Toma Mărcuş, au pus, în zilele de sâmbătă 31 august şi duminică 1 septembrie, de sărbătoare, adunând, în jurul lor, întregul sat. A fost un şir de manifestări de înaltă ţinută, încărcate de emoţii şi adânci valenţe patriotice.

Sâmbătă, la ora 10, clopotele bisericii i-au adunat pe „fiii satului” şi pe invitaţii lor în jurul monumentului eroilor, aflat în centrul localităţii, pentru a marca în mod simbolic cei 630 de ani de la prima atestare documentară a satului (1383). Au fost plantaţi în jurul frumosului edificiu şapte tei, semnificând cele şapte veacuri de istorie parcurse de această comunitate. După rugăciunea rostită de preotul paroh Marcel Marcus, merituosul ctitor al monumentului, s-au înarmat cu toţii cu lopeţi, cazmale şi ţăruşi şi, îndeplinind parcă un ritual, au mai înscris o pagină în cronica bogată a acestei frumoase aşezări din Ţara Codrului.

A doua activitate, având caracterul unui simpozion pe teme de istorie a satului, s-a desfăşurat la căminul cultural. „Bodaviştii” şi prietenii lor au prezentat interesante comunicări ştiinţifice: „Descoperiri arheologice în Ţara Codrului (jud. Maramureş). Repertoriul arheologic al Someş Uileacului” – prof. Traian Rus, Oarţa de Sus, „Cetatea din sufletul uilecanilor – Bodava” – col. (r) ing. Milian Oros, „Mişcarea revoluţionară de la 1848 în satul Someş Uileac” – Traian Oros, „Oameni de seamă, trecători prin Someş Uileac: învăţătorul Mihail Robu” – prof. Georgeta Cedică, Ulmeni, „Preotul Mihai Gora, luptător paşoptist şi erou al satului Someş Uileac” – col. (r) Traian Corneanu, Cluj-Napoca, fiu al satului. Au mai avut intervenţii primarul comunei Ulmeni, dl. Lucian Morar, prof. Viorel Pop de la Fărcaşa, dr. Ioan Călăuz, primarul comunei Băseşti, prof. Augustin Gavra de la Cehu Silvaniei.

Duminică, 1 septembrie 2013, de la ora 10, întregul sat a participat la Sfânta Liturghie şi la parastasul închinat memoriei poetului Atanasiu Oros . De la ora 12, la căminul cultural s-a desfăşurat o emoţionantă lansare a volumului omagial „De-acasă” al lui Atanasiu Oros, tipărit prin grija „Bodavei”.

S-au recitat poezii, s-au evocat amintiri, s-au înmânat diplome de excelenţă celor ce au contribuit la organizarea evenimentului, la promovarea istoriei comunităţii. Între cei care au onorat cu prezenţa şi implicarea i-am remarcat pe dl. dr. Mihai Ganea şi pe d-na Virginia Paraschiv, conducătorii Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş, contributori importanţi la editarea volumului, remarcabilul poet Vasile Morar din Chelinţa, prof. Viorel Pop de la Fărcaşa, prof. Georgeta Cedică de la Ulmeni. Au fost momente remarcabile în sala căminului cultural din Someş Uileac, lacrimi, emoţii, mândrie. Cu toţii aveau, prinse la rever, cocarde tricolore, iar, intonarea imnului naţional şi al imnului Bodavei, „Doamne, ocroteşte-i pe români” a făcut ca încărcătura emoţională să atingă cote înalte. Uilecanii au fost mândri că au ce arăta, că au valori, că nu au „adormit” în decursul vremii, cum se întâmplă, din păcate, în prea multe alte comunităţi. Uileacul a primit răsplata pentru felul în care şi-a crescut copiii.

Pe monumentul eroilor sunt înscrise numele celor care s-au jertfit pentru ţară şi neam în cele două războaie mondiale. M-au frapat două nume: Morar Arpad şi Pűspőki Nicolae. Dl. colonel (r) Traian Corneanu, istoric militar, fiu al satului, în vârstă de 84 de ani, mi-a spus povestea lor. Tatăl lui Morar Arpad, luptând pentru Austro-Ungaria, a fost grav rănit pe frontul din Galiţia, în Primul Război Mondial. Cel care l-a salvat de la moarte a fost un coleg de regiment, ungur, pe nume Arpad. Drept răsplată şi-a botezat băiatul cu numele lui. Destinul a făcut ca, în al doilea război, la forţarea Tisei de către armata română, Morar Arpad să-şi dea viaţa pentru România. Tatăl lui Pűspőki Nicolae a fost primar în Someş Uileac în anii negri ai dictaturii hortiste, 1940-1944. Un şovin barbar. Pe Oros Cornel, tată a şase copii, sergent de grăniceri, şef de pichet, l-a bătut crunt şi l-a spânzurat de picioare de meştergrinda casei, doar pentru că era român şi fiul lui Laurenţiu Oros, fost primar al Uileacului vreo 20 de ani. Cu toate acestea, uilecanii, oameni toleranţi, crescuţi în învăţăturile iertătoare ale lui Iisus Hristos, au trecut cu vederea comportamentul lui odios şi au acceptat să-l înscrie pe fiul său, Pűspőki Nicolae, căzut în al doilea război, pe monument, alături de eroii români.

Someş Uileac, oameni, fapte, întâmplări de ieri şi de azi. Bravo vouă!