Poetule cu plete în vânt, Ion Burnar, îmi lipseşti mult!

de Gelu DRAGOŞ

Ion BurnarPot să afirm fără a greşi deloc că poetul şi profesorul eminent Ion Burnar a fost pentru mine ca un al doilea tată. Vorba lui blândă dar totuşi apăsată prin ceea ce spunea mi-a fost întotdeauna de folos. Când am primit primul său volum de versuri şi l-am citit şi recitit, am rămas impresionat de puterea mesajului poemelor sale. Acolo îi regăseam pe bunicii şi părinţii mei, ţărani din Chioar, acolo mă simţeam mândru că sunt român, acolo îmi apropiam palmele gândindu-mă la Dumnezeu, acolo, în versurile lui. Mă tot gândeam, aşa pentru mine, cum poate un om aşa de firav trupeşte să scrie o poezie atât de puternică?! Abia după ce l-am cunoscut mai bine am aflat că Domnia Sa recitea marii filosofi ai lumii, că întotdeauna lângă o carte bună nu simţea singurătate, că era un soţ şi tată iubitor, că era fericit cu condiţia lui din toate perioadele, dinainte şi după 1989. Ion Burnar era într-adevăr un om puternic, numai dacă mă gândesc că atunci când îi făcea curte soţiei sale, Florica din Cicîrlău, mai mulţi feciori care o peţeau pe aceasta s-au hotărât să-i tragă o mamă de bătaie curtezanului din Dragomireşti şi să nu-i mai ardă de domnişoara Florica. Numai că Ion a continuat să-i facă curte, să o viziteze şi până la urmă să o cucerească definitiv pe frumoasa domnişoară asistentă medicală. Această întâmplare o ştiu de la prietenii Valeriu Sabău şi Dorel Macarie, spusă la înmormântarea poetului în Cicîrlău.

Paradoxal, cu Ion Burnar te simţeai în siguranţă, indiferent că vorbim de şedinţele de cenaclu pe care le conducea cu măiestrie şi unde tu erai actor, sau de „Academia OJT”, unde la masa pe care o patrona discret se vorbea elevat, la subiect, indiferent că tema abordată era literatura sau politica. Când era în toane bune, cu nelipsitul pahar de vin în faţă (dar nu exagera niciodată!) ne spunea, cu strălucire în ochi, cum a vorbit laudativ despre volumul lui de debut „Memorandum liric” (1982) criticul Monica Lovinescu la „Radio Europa Liberă” sau despre prieteniile lui literare cu Augustin Buzura, Nicolae Breban, Nicolae Manolescu, Ion Mureşan, Ioan Groşan, Ioan Marchiş, Irina Petraş, Ana Blandiana, Ion Moldovan sau regretaţii Ioan Alexandru, Laurenţiu Ulici, Radu Săplăcan, Jean Bălin sau Vasile Radu Ghenceanu.

Mă bucur că am reuşit să-l aduc pe maestrul Burnar de trei ori la Şcoala Mireşu Mare şi de fiecare dată a rămas impresionat de ceea ce a găsit acolo: o revistă, „Dintre sute de catarge”, unde mi-a semnat „Cuvântul înainte”, un cenaclu şcolar şi un grup de intelectuali devotaţi Limbii Române şi nu în ultimul rând l-a regăsit pe prietenul şi colegul lui din facultatea clujeană, prof. univ. dr. Ion Pop, cu rădăcini în Mireşu Mare.

Cu Ionu Împăratului din Dragomireşti am multe amintiri. Toate plăcute! Prin Domnia Sa l-am cunoscut pe regretatul Ion Petreuş, după un turneu avut de Fraţii Petreuş în Ucraina, apoi, într-o sâmbătă, s-a oferit să vină la un meci al fiului meu, Ionuţ Iuliu, spre bucuria copilului, a antrenorului Elemer Neuschli şi a mea, bineînţeles, l-a introdus în atmosfera Cenaclului Scriitorilor din Maramureş pe fiul meu mai mare, Gelu Dragoş, ne-a încurajat pe cei din stânga şi dreapta Someşului în a tipări revista culturală „Izvoare codrene”, unde, iarăşi, a semnat primul editorial al revistei, m-a publicat de mai multe ori în „Informaţia zilei” şi mereu m-a îndemnat în a scrie, deoarece, spunea dânsul, „am stofă de jurnalist şi scriitor”.

După ce am absolvit împreună cu fiul lui, Bogdan, o şcoală postliceală de învăţători, mereu îmi amintea de un fragment din Anthony J. D’Angelo, care suna cam aşa: „Fă o pasiune din a învăţa. În acest fel nu vei înceta niciodată să te dezvolţi!” Dacă Dumnezeu mai avea răbdare cu el, multe sfaturi îmi mai dădea. Cam aşa era Ion Burnar! Un munte de om prin ceea ce emana în jurul său prin cuvânt, gesturi şi fapte!

Dumnezeu să te aibă în grijă, iar tu să ne veghezi de Sus!

2 Responses to Poetule cu plete în vânt, Ion Burnar, îmi lipseşti mult!

  1. mirelstom spune:

    Un omagiu adus Poetului-o marturie si o Ruga-un poem de simtire-
    sa fii sigur domnule Gelu Dragos ca esti auzit …Prin simplul fapt al amintirii calde si al recunostintei fata de Poet si Poezie te inalti deasupra lucrurilor de zi cu zi,metafora si ruga te insotesc..Cat de minunat exemplu pentru atatia dintre semenii nostri ,acela de a te inchina valorii spirituale inaintea celor pur materiale..
    Mi-ai daruit gandul si mi-ai aprins dorinta de a-l citi pe Ion Burnar-iti multumesc..
    Mirel Giurgiu
    Kehl -Germania

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: