Sonet exuberant

de Mihai LITINSCHI

Pădurile, pădurile mele adânci!
Mă plimb prin ele când nu freamătă sub vânt,
Lâng-un trunchi secular pun urechea la pământ
Şi-n plin cu veşnicia mă contopesc atunci.

padure_foto_Adrian Pop_6

Dragile-mi păduri, raiul meu de frumuseţe,
Leagăn de tablouri pentru vis şi candoare,
Voi îmi ostoiţi locul unde mă doare
Şi-n ceasuri de restrişte – gata să-mi dea poveţe.

fir_firs_trees_234166

Seva voastră mă-ndulceşte cu duh matern,
Bătrânele, înţeleptele mele surori!
Simt renăscând năvalnic ale dorului viori

forest_autumn_colorful_237072

Şi pe struna voastră sufletul cântă etern
Când ploaie de triluri şi fior de taine se cern…
Cu-aşa un tezaur de spirit n-ai chef să mori.

dec. 2009

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: