NĂSCUT DIN DOINĂ ŞI DIN DOR

de Gabriela Genţiana GROZA

gentiana_grozaScrierile poetului nostru Mihai Eminescu ne-au rămas undeva, într-o tainiţă a sufletului, neatinse de vremi schimbătoare. Ca o genă nemuritoare a ADN-ului specific neamului, cuprinzătoare a ceea ce suntem şi vom fi, opera lui ne stă mărturie că fibra noastră sănătoasă va dăinui peste veacuri. Căci el, aşa cum îl văd acum, la maturitatea mea: A fost scânteie-n Univers / Iar azi e miezul de lumină / Scăldat în aura din vers, / Hrănindu-i pacea lui deplină.

E îmbucurător să ştii că, aşa ca în urmă cu o jumătate de secol, profesorul meu ploieştean, acum nonagenarul eseist Constantin Enciu, dascălii de limba şi literatura română caută căile limpezi de formare a şcolarilor întru literatură. Acum, într-o etapă în care puţini sunt aceia care recunosc munca de fineţe a dascălului, a medicului, a preotului, a psihologului. Strădania pentru un trai material îndestulat, rapid şi prin orice mijloace, a făcut ca, din nefericire lucrurile să fie amestecate, vai, în rău! Cu atât mai mare mi-a fost bucuria să mă aflu la Şcoala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din Cluj-Napoca la o şedinţă a Cenaclului „Nicolae Labiş”. Mai tânăra mea colegă de Cenaclu clujean „Octavian Goga”, poeta Teodora Jurma, şi doamna profesoară Cecilia Chinde l-au chemat la întâlnirea literară pe poetul, eseistul, dascălul Ştefan Melancu, cel care a înfiinţat cenaclul „Nicolae Labiş” la această şcoală cu renume în urbe. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, echinoxist, cu dăruire pentru lucrul la catedră, le-a vorbit membrilor cenaclului despre poetul aniversat, mai cu seamă că dumnealui este autorul volumului „Eminescu şi Novalis. Paradigme romantice”. E bine de ştiut pe mâinile cui se află copiii şi nepoţii noştri, unii încă puşi pe glume, la vârsta la care le-ar sta bine mai curând să ia lucrurile în serios şi să aprecieze strădania adulţilor. Căci zilele „se duc ca clipele”, cum spune versul eminescian, şi „mâine” este mult mai aproape decât cred dânşii. Îmi vin în minte stihurile tatălui meu, preotul poet Nicolae Martinescu, scrise pe când eu eram copil.

Când toate pier

„Nu spera şi nu ai teamă”
M. Eminescu

Precum presară iarna fulgi de-argint
Pe adormitul, obosit ogor,
Aşa s-or cerne-a timpului uitări
Peste necazurile, care, azi, ne dor.

Şi-un soare pal cu faţa somnoroasă
Se va ivi pe cerul înnorat;
Anemice săruturi trimiţându-ţi
Îţi va-ngropa prin timpuri ce-ai uitat.

De ce să plângi când te-a lovit urgia?
Când totu-i dat să suferi liniştit?
De ce suspini? Căci lacrima ni-i dată
Doar pentru râs, ci nu pentru scâncit?

Când totu-i fum, când totu-i o poveste,
De ce să sorbi doar cupa cu amar?
Când totu-i o himeră ce dispare,
De ce să-ţi faci din viaţă un tartar?

Păşeşte-ncet, căci cerul te-ocroteşte
Şi nu căta la asprele furtuni
Ce bat la poarta vieţii tale scurte,
Ci cată-n bucurii să le răzbuni!

Şi cum luceşte soarele l-amiază
Şi-aprinde-n iaz a stufului tulpină,
Se-aprinde-atunci în sufletu-ţi o sete,
Un dor de viaţă, fericire şi lumină.

(Brevi finietur… Nicolae Martinescu, Gabriela Genţiana Groza, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002)

Cu bucurie voi retrăi o vreme plăcerea elevilor de la şcoala „Nicolae Titulescu” întruniţi împreună cu dascălii lor, cu doamna bibliotecară, încurajaţi de conducerea şcolii, la aniversarea eminesciană. A primit aplauze din tot sufletul lor curat colega lor care a interpretat un cântec pe versurile poetului nepereche. Au ovaţionat cu drag poemele scrise cu acest prilej de cei talentaţi. Şi, ceea ce nu e de lăsat de-o parte, nicidecum, şi-au făcut o poză de grup în care, cu emoţie, m-am contopit şi eu, cea născută mai devreme, ca să le fiu alături acum, când zâmbetele lor ne aduc flori în minte şi, mai ales, în suflet.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: