Scrisoare pastorală – Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XI (2014), nr. 269 (1-l5 ianuarie)

foto-_Attila Hajos_x

Dragii mei enoriaşi!

de pr. Al. SĂNCIULESCU-BÂRDA

La început de an 2014, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră şi celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranţa şi credinţa, să aveţi pace, linişte sufletească, bună înţelegere şi trăire în Duh şi în Adevăr! La mulţi şi fericiţi ani!

*

La cumpănă de ani. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim!

Vă mulţumim cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-aţi dat în cursul anului 2013! Vă mulţumim tuturor celor care ne-aţi primit cu colindul, atât la Crăciun, cât şi la Bobotează, după datina străbună, ca nişte adevărate familii de creştini! Vă mulţumim cordial pentru darul ce ni l-aţi făcut, fiecare după voia şi posibilităţile ce le-a avut, dar mai ales pentru bunăvoinţa creştinească şi românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!

La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanţ fiecare dintre noi cu privire la viaţa noastră, la familiile noastre, la speranţele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile şi rânduielile acestea ale anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume şi să ne facem un examen de conştiinţă fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până acum, cu toate ale sale, bune şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi şi Dumnezeu. Ia gândiţi-vă, aţi găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o Cel de Sus? Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră?! E o grea încercare. Căutaţi, de asemenea, să socotiţi dacă aţi făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soţul, soţia, copiii, părinţii, socrii, cumnaţii Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit împreună. Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei din jur şi, mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi că în clipa următoare aţi fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveţi, oare, bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea călătorie? Aveţi suficiente argumente ca să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele săvârşite în această viaţă? Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani. Faceţi planuri pentru familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei. Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi. Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi acoperiş! Dumnezeu să vă ajute şi să fie bine!

Să dea Dumnezeu ca anul acesta să fie anul reunirii României cu Moldova! Amin!

*

Starea parohiei (II). În numărul trecut al „Scrisorii pastorale” făceam o analiză amănunţită a vieţii religioase din parohia noastră din cursul anului 2013. Colindul cu Botezul ne determină să venim cu câteva completări, pe care le considerăm absolut necesare. În primul rând, mulţumim lui Dumnezeu că avem asemenea creştini în parohia noastră, care păstrează atât cât se mai poate tradiţiile noastre strămoşeşti, credinţa şi datinile. Veniţi în număr mare la biserică în duminici şi sărbători, sunteţi ataşaţi de biserică, nu batjocoriţi slujitorii bisericeşti, ci, dimpotrivă, avem semnale că vorbiţi chiar mai bine decât ar trebui despre preotul Dumneavoastră Aveţi în casele Dumneavoastră icoane, candele, atmosferă creştinească. În majoritatea caselor icoanele sunt aşezate pe peretele dinspre răsărit, pe acel perete nu mai sunt tablouri, postere, decupaje din reviste cu mâţe, câini, lei, şerpi, femei goale şi alte bazaconii de acestea. Am găsit case în care cărţile primite de parohie în ultimii ani erau aşezate pe masă, în mijlocul camerei, ca într-o sală de lectură dintr-o bibliotecă. Aceleaşi cărţi le-am văzut în multe case în biblioteci, în altele ele singure formau „biblioteca” familiei. Au fost câinii legaţi, nu am mai auzit înjurături şi alte vorbe grele la adresa lor, aşa cum se întâmpla când câinii erau dezlegaţi şi-l întrebau pe popa de sănătate. Aproape toţi enoriaşii noştri ştiu să se închine corect. Am mai întâlnit câteva cazuri, în care oameni în toată firea nu ştiau acest lucru: fie făceau nişte rotocoale cu mâna, parcă s-ar fi apărat de muşte, fie dădeau din mână, parcă ar fi tras la ferestrău. Aş aminti aici, cu durere, de un amărât de bătrân plecat dintre noi, care nu ştia nici o rugăciune, nici măcar „Înger, îngeraşul meu!” Sunt cazuri puţine, câteodată unice, dar ele mai există, totuși. Rușine să-i fie preotului! De treizeci şi cinci de ani suntem împreună şi în fiecare an v-am explicat, fie verbal, fie în scris, că la Crăciun nu vin în casa Dumneavoastră ca să fac molitvă porcului, ci colindul are alt rost. Încă am mai găsit case cu acel prilej, în care cineva din familie iese la poartă să-i spună preotului: „– Părinte, eu n-am avut porc!” sau „– Părinte, eu nu l-am tăiat!” Că unii dintre Dumneavoastră doresc să facă şi molitva cărnii, este foarte bine, dar aceasta nu este obligatorie. Este o rugăciune, o slujbă şi atâta tot. La fel de bine se poate face şi sfinţirea casei, a fântânii etc.

În Malovăţ s-au făcut multe construcții noi, s-au consolidat, ori s-au extins altele mai vechi, s-au amenajat frumos, au fost dotate cu multă aparatură, ceea ce arată că nivelul de civilizaţie s-a ridicat simțitor. Mai puţin s-a întâmplat acest lucru în Bârda. Vorbe amuzante, nevinovate, am auzit destule şi anul acesta: „– Noi stăm în fund, părinte!” „– Intraţi, părinte, intraţi până în fund!” Dacă e vorba de porci, remarcăm că şi anul acesta au fost destul de mititei. Nu mai sunt porcii de altădată, care umpleau câte două postăvi cu carne! Nu mai sunt nici câinii de altădată! Bem, al lui nea Costel Mănescu, era cât un viţel, iar acum predomină pechinezii! Criza economică se resimte peste tot. Chiar starea Dumneavoastră de spirit, îngrijorarea faţă de nevoile de azi, de mâine, spune acest lucru. Mulţi, foarte mulţi nu aveţi serviciu, mulţi sunteţi plecaţi în ţară sau peste hotare la muncă. Sunt copii lăsaţi în grija bunicilor, în grija rudelor. Lipsa părinţilor se resimte în timpul anului, atât la şcoală, cât şi în viaţa lor în general. Am găsit multe porţi deschise între vecini, între părinţi şi copii, dar am mai găsit şi garduri noi construite între părinţi şi copii! Am mai găsit fraţi şi consăteni certaţi şi încrâncenaţi de ani de zile. Să mă ierte astfel de oameni că nu i-am putut împărtăși, dar nu trebuie să ne batem joc de cele sfinte. Faptul că s-au dus în oraş sau în alte parohii şi s-au grijit acolo, nu înseamnă mare lucru. Dimpotrivă. Preotul de acolo nu i-a cunoscut. Poate i-a văzut atunci prima dată. El a ascultat doar ce i-au spus dumnealor. Dacă au ascuns că sunt în dușmănie cu cineva sau că e vorba doar de o ciondăreală prietenească, păcatul lor este! Am găsit şi mulţi bolnavi, bătrâni, săraci şi singuri!

Dacă Dumnezeu ne va ajuta şi Dumneavoastră îmi veţi fi alături, vom reuşi să mai facem multe lucruri bune împreună, spre slava lui Dumnezeu. Dorim să continuăm publicarea şi răspândirea cărţilor religioase; să continuăm să scoatem şi să vă trimitem „Scrisoarea pastorală”; să distribuim gratuit fiecărei familii din parohie şi celor ce ne-au ajutat cartea Vieţile Sfinţilor, volumul IV şi să găsim binevoitori, care să suporte costul volumului V, pe care să-l tipărim şi să vi-l donăm de Crăciun, anul acesta; să dăm cât mai multe filme cu conţinut religios; să fim prezenţi în presa scrisă şi pe internet cu cât mai multe contribuţii; să cumpărăm şi să instalăm un clopot mai mare la biserica din Malovăţ; să organizăm mai multe excursii cu caracter religios; să continuăm cu donarea pâinii în duminici şi sărbători; să menţinem serviciile gratuite şi contribuţia de cult la aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi, neputincioşi şi tuturor celor loviţi de nenorociri; să intensificăm activitatea pastorală şi misionară; să văruim exterioarele bisericilor de la Malovăţ şi Bârda; să mărim numărul participanţilor la slujbe şi multe, multe altele, despre care vom vorbi pe parcurs. Dumnezeu să ne ajute!

*

Sfaturi părinteşti. Din cartea Cărarea Împărăţiei a Părintelui Arsenie Boca mai cităm:

PLATA DIN URMĂ A NEASCULTĂRII. Iar acum, mărturia Scripturii despre vinovăţiile şi plata pe care şi-a luat-o Saul pentru neascultare şi osteneală la vrăjitoare: i se împlinesc cele zise de duhul minciunii, care lucra prin vrăjitoare, înşelându-l cu chipul lui Samuil. Astfel, lupta contra lui Saul ajunsese cumplită şi arcaşii îl loviră pe acesta, care fu greu rănit. Atunci a zis Saul purtătorului său de arme: „-Trage-ţi sabia şi mă străpunge cu ea, ca să nu vină aceştia să mă ucidă şi să-şi bată joc de mine!” Purtătorul de arme însă n-a voit, căci se temea cumplit. Atunci Saul şi-a luat sabia şi s-a aruncat în ea. Văzând purtătorul de arme, că Saul a murit, s-a aruncat şi el în sabia sa şi a murit cu el. Aşa a murit în ziua aceea Saul, cei trei fii ai săi şi purtătorul de arme, precum şi toţi oamenii lui. Aşa a murit Saul pentru nelegiuirea sa, pe care o făcuse el înaintea Domnului: pentru că n-a păzit cuvântul Domnului, a alergat la o vrăjitoare cu întrebarea sa şi n-a căutat pe Domnul. De aceea a şi fost el omorât şi domnia a fost dată lui David, fiul lui Iesei.

Iată cum, din neascultare şi nepocăinţă, începe calea pierzării, care-l duce până în faţa morţii, lipsit de orice pietate şi prăbuşindu-l în pierzarea veşnică. Iată cum cei cu mintea plină de fumul mândriei şi al iubirii de sine până la moarte, neprimind luminile sfatului, cad din greşeli în greşeli, peste care vin necazuri din ce în ce mai mari; iar sub povara durerilor, cei neascultători se aruncă în deznădejde şi în omorârea de sine, prin care iadul îi înghite fără de întoarcere. Căci ucigaşii de sine nu au iertare, nici în veacul de acum, nici în veacul ce va să vie; iar Biserica e oprită să se roage pentru iertarea lor. Iată de ce au zis Părinţii, că plata neascultării e pierderea mântuirii; dar şi aceea au mai zis, că pentru înmulţirea neascultării a ridicat Dumnezeu sfatul dintre oameni. Iar Scriptura, pentru aceeaşi pricină, mărturiseşte că: „Preotului îi va lipsi cunoştinţa legii şi bătrânului sfatul”.

Şi iarăşi mărturisim: că Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut. Chiar pe Saul, Dumnezeu îl chemase, dar, dacă n-a vrut să înţeleagă… Iuda a înţeles, dar n-a vrut să vie…

TIRANI ÎN POCĂINŢĂ. O mare parte de oameni cad în deznădejde în privinţa mântuirii lor. Deznădejdea e un chip greşit de meditaţie asupra relelor făcute; chipul bun e, dimpotrivă, nădejdea. Răul, nimicul, păcatul, diavolul nu sunt subiecte sănătoase de gândire, căci îmbolnăvesc mintea prin asociaţie de idei. Pocăinţa trebuie să fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului şi a sănătăţii întregi. Fiindcă vorbim de învăţămintele regilor, iată cum Sfântul Chiril al Ierusalimului ridică moralul credincioşilor, vorbind despre aşteptarea răbdătoare a lui Dumnezeu după întoarcerea păcătosului: „Şi Manase a fost un om al fărădelegii; a tăiat cu ferăstrăul pe Isaia, s-a pângărit cu tot felul de slujiri idoleşti şi a umplut Ierusalimul cu sânge nevinovat. Totuşi, când a fost dus rob în Babilon, Manase a folosit încercarea nenorocirilor suferite spre a se vindeca prin pocăinţă. În adevăr, Scriptura spune: „Manase s-a smerit înaintea lui Dumnezeu şi s-a rugat, iar Domnul 1-a ascultat şi 1-a adus înapoi în regatul său”. Dacă cel care a tăiat cu ferăstrăul pe profet s-a mântuit prin pocăinţă, oare, tu, care n-ai făcut un păcat atât de mare, să nu te mântuieşti?”

Ce părere ai despre Nabucodonosor? N-ai auzit din Scripturi că era sângeros, sălbatec şi că avea voinţă de leu? N-ai auzit, că a scos afară din morminte oasele împăraţilor? N-ai auzit că a dus în robie poporul iudeu? N-ai auzit că a scos ochii împăratului, după ce acesta şi-a văzut copiii înjunghiaţi? N-ai auzit că a sfărâmat heruvimii? Nu vorbesc de heruvimii spirituali – departe de acest gând; să nu presupui aceasta, omule – ci de cei sculptaţi. N-ai auzit că a sfărâmat pilastriul prin care vorbea Dumnezeu? Că a călcat în picioare catapeteasma sfinţeniei? Că a luat altarul tămâierii şi 1-a dus în templul idolilor? Că a furat toate darurile? Că a ars templul din temelie? De ce pedeapsă era vrednic Nabucodonosor, pentru că a orbit pe împărat, pentru că a ars cele sfinte, pentru că a dus în robie pe poporul iudeu, pentru că a pus vasele sfinte în templul idolilor? Oare, nu era vrednic de mii de ori de moarte?

Ai văzut mărimea nelegiuirilor!? Vino acuma să vezi iubirea de oameni a lui Dumnezeu! Nabucodonosor s-a sălbătăcit, locuia în pustie; se biciuia ca să se mântuie. Avea unghii ca de leu, căci răpise cele sfinte. Avea păr de leu, căci ca un leu răpea şi urla. Mânca iarbă ca boii, căci era ca o vită, care nu cunoştea pe Cel ce i-a dat împărăţia. Trupul lui s-a vopsit cu rouă, pentru că, deşi a văzut mai-nainte rouă stingând focul, totuşi n-a crezut. Şi ce se întâmplă? „Şi după trecerea acestei vremi, eu, Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer şi mintea îmi veni din nou şi am binecuvântat pe Cel Prea Înalt şi Celui veşnic viu i-am adus laudă şi preamărire: căci puterea lui este putere veşnică, iar împărăţia Lui peste vârste şi vârste. Toţi locuitorii pământului sunt socotiţi ca o nimica şi El face ce vrea cu oştirea cerească şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să-L împiedece la lucrul Lui şi să-I zică: „Tu ce faci?” În acelaşi timp mi-a venit mintea la loc – şi spre faima împărăţiei mele mi-a venit iarăşi măreţia şi strălucirea – şi sfetnicii mei şi dregătorii cei mari m-au chemat şi împărăţia mi-a fost dată în stăpânire, iar puterea mea a crescut şi mai mult. Acum eu, Nabucodonosor, laud, înalţ şi preamăresc pe împăratul Cerului: toate faptele lui sunt adevărate şi căile lui drepte, iar pe cei ce umblă mândri poate să-i smerească.” (Daniil, IV, 29).

Aşadar, când L-a cunoscut pe Cel Prea Înalt, când I-a înălţat lui Dumnezeu glas de mulţumire, când s-a căit de cele ce a făcut, când şi-a cunoscut propria slăbiciune, atunci Dumnezeu i-a dat înapoi demnitatea împărătească. Cum, oare? Pe Nabucodonosor, care a făcut atâtea fărădelegi, dar s-a mărturisit, l-a iertat şi i-a dat împărăţia, iar ţie, care te pocăieşti, nu-ţi dă iertare păcatelor şi împărăţia Cerurilor, dacă vei trăi în chip vrednic? Domnul este iubitor de oameni, este grabnic a ierta şi zăbavnic a pedepsi. Nimeni să nu piardă nădejdea mântuirii sale!

*

File de jurnal.23 Ianuarie 1981. Ieri am lucrat la Biblioteca Academiei în Bucureşti toată ziua. Am dat telefon la Editura Politică. Făcusem o propunere încă din noiembrie cu cartea mea, Elemente de filozofia istoriei în opera lui Nicolae Bălcescu. Nu mi-au putut da lămuriri.

La bibliotecă a venit şi Domnul Ion Filipoiu, redactor la Radiodifuziune. Cu câţiva ani înainte făcusem o emisiune cu dânsul despre inscripțiile de la Murfatlar – Basarabi. De atunci am rămas buni prieteni, dânsul fiind gorjean de origine. Mi-a adus extrasul cu un articol al unui turc, privitor la o cronică turcească. Sunt atestaţi românii în sec. IX, ca având stat bine organizat, ca şi cel al rușilor şi ungurilor. Opuneau rezistenţă kâpceacilor, ramură a cumanilor, tocmai dincolo de Nistru, la Apa Valahului. Domnul Filipoiu mi-a sugerat ideea că aceşti kâpceaci ar putea fi căpcânii sau căpcăunii din tradiţia poporului nostru (…). Domnul Filipoiu m-a sfătuit să fac tot posibilul să mă stabilesc în Bucureşti sau în apropierea Bucureştiului, ca să fiu aproape de marile biblioteci. Drept argument mai serios mi l-a dat pe acesta: „– Încearcă să ţi-l imaginezi pe Şerban Cioculescu la vârsta asta făcând naveta la 400 km pentru a studia!” El, personal, dacă ar avea bază documentară în Gorj, imediat s-ar duce acolo, respectiv la Zorileşti, satul său natal, căruia-i duce dorul.

Am vorbit cu Domnul Prof. Univ. I. C. Chiţimia. A venit la bibliotecă. Îl preocupă Mihail Moxa. Mi-a făcut cunoştinţă cu Doamna Cătălina Velculescu de la Institutul „G. Călinescu”. De origine din satul natal al Domnului Chiţimia, Albuleşti – MH, este o pasionată cercetătoare a cărţii vechi româneşti. Lucrează în prezent la Varlaam şi Ioasaf. M-a rugat mult să-i fac rost de materialul meu cu Letopiseţul Cantacuzinesc. Mi-a spus: „– Vă ucide Domnul Dan Simonescu!” I-am promis revista „Biserica Ortodoxă Română” nr. 5-6/1980, în care mi-a apărut. L-am întâlnit pe Părintele Prof. Univ. Ioan Rămureanu, fostul meu profesor de Istoria Bisericii Universale. Nu m-a mai recunoscut. Credea că am studiat în Grecia. I-am spus: „– Am studiat în satul meu natal!” Imediat i-a pierit pofta de vorbă. Nu ai studii pe aiurea sau nu ştiu ce ţâdulă, nu mai prezinţi nici o importanţă pentru nimeni!

Rămânând, ca de obicei, ultimul cititor la sala de manuscrise, am stat mult de vorbă cu supraveghetoarea de sală, o doamnă foarte cumsecade. Mi-a spus că în Moldova atmosfera religioasă este destul de intensă. Mi-a spus de Domnul Şerban Cioculescu, că era foarte capricios când era directorul Bibliotecii Academiei (…). În prezent are locul lui în sala de manuscrise, unde vine în fiecare zi, citeşte ziarele şi-şi scrie articolele. N-are nimeni voie să se aşeze pe locul său. Nici chiar fiul său, într-o zi, fiind sala aglomerată, nu s-a aşezat pe locul tatălui său. Doamna mi-a povestit multe de Domnul Prof. Univ. Augustin Z. N. Pop, că ar fi un om foarte cult, foarte bine informat. Mi-a spus că Domnul Tudor Vianu, pe vremea când era directorul bibliotecii, era de o severitate şi de o sobrietate rar întâlnită. Actualul director, Domnul Gabriel Ştrempel, e foarte popular, înţelegător şi foarte credincios. Mi-a relatat, de asemenea, observaţiile lor, ale bibliotecarilor, că în fiecare an tot mai puţini cititori înregistrează biblioteca şi tot mai mare fluctuaţie. Cititori pasionaţi, care să frecventeze ani în şir sunt foarte puţini, iar mulţi vin doar să-i vadă lumea” (Continuare în numărul viitor).

*

Folclor din Mehedinţi (XXX). În acest număr de început de an, redăm un emoţionant cântec al Doamnei Irina Zoican, originară din Balta (MH), cunoscut rapsod al plaiurilor mehedinţene. În cântec se surprind vibrante sentimente patriotice, tocmai în această vreme în care cismele străine vin să ne calce pământul, să ne ia bogăţiile cu care Dumnezeu ne-a hărăzit ţara, să emită pretenţii teritoriale. Iată că tinerele generaţii de artişti şi oameni de cultură nu rămân indiferente faţă de astfel de fenomene şi manevre perverse. Cântecul este intitulat Bate inima românului şi se află pe ultimul CD al Doamnei Irina, apărut anul trecut cu titlul Zece inimi de-aş avea! Este o creaţie proprie a artistei, pusă pe melodie populară, dar care are multă forţă mobilizatoare. Iată-l:

Cine nu a simțit româneşte,
Când iarba de-acasă înverzeş
te?
Când aude glasul cucului,
Bate inima românului!
Frunza codrului când înverzeş
te,
Tot românul simte româneş
te!

Haideţi toţi care sunteţi români,
Că pe-acest pământ suntem stăpâni!
Prinde hora, mâna să ne-o dăm,
Țara noastră să ne-o apărăm!

Aşa ne-au lăsat nouă străbunii,
Ca pe-aici să trăiască românii!
Pământul cu viaţa l-am plătit,
Să fie românul fericit
Și stăpân să fie-n ţara lui,
Aşa-i viaţa românului!

Haideţi toţi care sunteţi români,
Că pe-acest pământ suntem stăpâni!
Prinde hora, mâna să ne-o dăm,
Țara noastră să ne-o apărăm!
Cine-n lume duce grija noastră,
Dumnezeu din cer să mi-l păzească,
Că pământul nostru sânge poartă,
N-o să-l ia străinul niciodată!
De la noi mai bine să-şi ia gândul,
Că ajunge una cu pământul!

Haideţi toţi care sunteţi români,
Că pe-acest pământ suntem stăpâni!
Prinde hora, mâna să ne-o dăm,
Țara noastră să ne-o apărăm!

Hai să văd românii noştri tot sus,
Aşa cum strămoşii noş
tri-au spus!
Din Moldova până în Banat,
Nimenea un pas nu ne-o miş
cat;
Din Ardeal până-n Oltenia,
Nici o palmă de pământ n-om da!

Haideţi toţi care sunteţi români,
Că pe-acest pământ suntem stăpâni!
Prinde hora, mâna să ne-o dăm,
Țara noastră să ne-o apărăm!”

*

Contribuţia de cult. De la 1 decembrie am început să strângem contribuţia de cult pe 2014. Reamintim că în parohia noastră nu avem o sumă fixă. Fiecare dă cât vrea, cât poate şi dacă vrea. Serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă se achită sau nu ceva pentru contribuţia de cult. Dumneavoastră sunteţi martori, că aproape toţi aţi fost sfătuiţi de preot şi de data aceasta să nu daţi atât de mult, cât aţi vrut Dumneavoastră să daţi. Exprimări de genul: „– Părinte, sunt banii mei şi eu vreau să dau atât!” au fost numeroase. Ce mai! Nu-l mai ascultă nimeni nici pe popa! Până la închiderea acestei ediţii, situaţia se prezenta astfel: în Bârda au achitat 90,38%; în Malovăţ au achitat 90,30%. La nivel de parohie au achitat 90,32%. Cele mai multe sume donate au fost între 1 leu şi 10 lei. Dintre fruntaşi menţionăm pe următorii:

A. În Bârda: I. Popescu Valeria: 220 lei; II. Motreanu Ilie: 160 lei; III. Bobocea Savu: 152 lei; IV. Pană Atena: 130 lei; V. Pavel Traian, Botoşan Dumitru, Curea Gigi: câte 120 lei; V. Anghel Domnica, Rolea Pantelie: câte 115 lei; VI. Luca I. Ana: 110 lei; VII. Dragomir Nicolae, Butoi Ion, Horodnic Tudor, Gârbovan Nicolina, Gârbovan Ion: câte 105 lei; VIII. Rolea Ion, Cimpoieru Viorel, Pr. Stănciulescu Alexandru, Ivaşcu Ion, Luca Gica, Mihăescu Nicolae, Sfetcu A. Aurel, Sfetcu George, Sfetcu Sorin, Sfetcu Bebe, Mema ştefan: câte 100 lei; IX. Turlacu Emil: 85 lei; X. Anghel Nicolae, Stănciulescu Ion, Dragomir Gheorghe, Mucioniu Ion: câte 80 lei; XI. Mema Ion: 75 lei; XII. Ploştinaru Ionel, Mogonea Ion, Luca Ion, Sfetcu Dumitru: câte 70 lei; XIII. Botoşan Elena, Duţoniu Gheorghe, Gheran Paraschiva, Mema Gigi: câte 65 lei; XIV. Stoichină Dumitru: 63 lei; XV. Luca Domnica, Coman Elena: 62 lei; XVI. Duţoniu Valentin: 61 lei; XVII. Motreanu Elena, Curea Dora, Malescu Gheorghe, Ivaşcu Ilie, Luca D. Maria, Luca Elena, Luca Sanda, Gheran Pantelie, Drăghia Tudor, Rolea Constantin (I), Curea Anica: câte 60 lei; XVIII. Răulescu Eleonora: 56 lei; XIX. Curea Viorel, Volintiru Ana, Curea Gheorghiţa, Cimpoieru Tănase, Curea Iţă, Luca Jana, Rolea Marina, Mema Margareta: câte 55 lei; XX. Luca Aristiţa: 53 lei; XXI. Catană Ileana: 52 lei; XXII. Bufan Dumitru: 51 lei; XXIII. Curea Cristi, Curea Maria, Boroancă Ilie, Luca Gheorghiţa, Fugaşin Aurel, şeitan Nicolae, Luca M. Ana, Curea Ghiţă, Luca Angelica, Luca Constantin, Luca Radu-Vasilică, Luca C. Maria, Luca-Băleanu Dumitru, Sfetcu Doru, Rolea George, Gheran Polina, Gheran Stanciu, Trocan Dumitru, Rolea Maria, Sfetcu N. Aurel, Avram Elena, şonea Floarea, Stănciulescu Vasile, Stănciulescu ştefan, Zaharescu Gheorghe, Mucioniu Gheorghe: câte 50 lei;

B. În Malovăţ: I. Surugiu Eugenia, Manolea Elisabeta şi Crumpei Gheorghe: câte 165 lei; II. Bobiţ Gheorghe: 160 lei; III. Tărăbâc Grigore: 155 lei; IV. Ungureanu Gheorghe şi Tănase-Osiac Dumitru: câte 150 lei; V. Munteanu Nicu: 145 lei; VI. Manolea Nicolae: 135 lei; VII. Bucică Bebe: 132 lei; VIII. Mănescu Constantin şi Surugiu I. Mihai: câte 130 lei; IX. Vasilescu Petre: 125 lei; X. Almichi Constantin, Oproiu Petre, Crăciunescu Tică, Mănescu Vasile, Munteanu Iorgu: câte 120 lei; XI. Coman Vasile şi Căpeţ Angela: 115 lei; XII. Boncioc Elena (II), Guţescu Elena Pirici Constantin, Căprioru Florin, Popescu Mihai, Popescu M. Mihai, Dima Vasile, Nistor Maria, Craşoveanu Valeriu, Meilă Nicolae, Voican Petre, Dragotă Nicoliţa, Munteanu Puiu: câte 110 lei; XIII. Cernea Mihăiţă, Ungureanu Elena, Surugiu N. Ion, Cojocariu Titu, Rachiunoiu Grigore, Paicu Nicu: câte 105 lei; XIV. Căprioru Gheorghe, Chiriţă Toni: Chiriţă Toni: câte 104 lei; XV. Mănescu Dumitru, Ungureanu Constantin, Iordache Mihai, Pereanu Viorel, Borugă Ion, Popescu Marga, Lupșa Dumitru, Tărăbâc Lucian, Baltac Alexandru, Baltac Guţa, Baltac Ion, Ilinca Alexandru: câte 100 lei; XVI. Ciută Romulus: 95 lei; XVII. Manolea Grigore şi Băleanu Ioana: 90 lei; XVIII. Popescu D. Ion, Popescu Angelu, Ghilerdea Sevastian, Tărăbâc Valentin: câte 80 lei; XIX. Chilom Dan: 77 lei; XX. Micu Valeriu, Paicu Mariuţa, ştefu Ion, Ciolacu Dumitru, Minune Ion: câte 75 lei; XXI. Odoleanu Valeriu: 72 lei; XXII. Vișan Sevastiţa, Coman Constantin, Bazavan Dumitru, Pau Claudiu, Colibășanu Dumitru, Meilă Iancu, Popescu V. Constantin, Pera Aurica, Crăciunescu Paraschiva, Paicu Domnica, Almichi Ion, Manolea Natalia, Glavan Dumitru, Glavan Pompiliu, Ciobanu Doru, Oprișan Elena, Badea Marius: câte 70 lei; XXIII. Bobiţ Claudiu, Berneanu Alexandra, Jianu Stela, Coman Dumitru, Ciobanu Ilie, Pau Olimpia, Tărăbâc Gheorghiţa, Ciobanu Dumitru, Ionaşcu ştefan, Ionaşcu Maria, Popescu Elena, Bondoc Alexandru, Iorgovan Viorel, Coman Sevastiţa, Ungureanu Florin, Glavan Constantin, Meilă Pantelie, Badea Ion, Bondoc Anton, Săftoiu Liviu (II), Cioabă Constantin, Tătucu Grigore: câte 65 lei; XXIV. Coman Elena: 62 lei; XXV. Vișan Gh. Ion, Tărăbâc Angela, Munteanu Dumitru, Michescu Constanţa, Voican Ion, Bondoc Eugenia, Popescu V. Ion, ştefu Constantin, Blejdea Gheorghe, Meilă Costel (I), Mănescu Valeria, Pereanu Constantin, Bazavan Gheorghe-Ieleșnic, Meilă Emil, Giurescu Lucreţia, Hurduc Floarea, Munteanu Iancu-Sorin, Michescu Ion, Săftoiu Liviu (I), Munteanu Maria, Tătucu Marius, Belega Gheorghe, Papa Vergina: câte 60 lei; XXVI. Sava Ioana: 58 lei; XXVII. Popescu Dumitru: 56 lei; XXVIII. Bobiţ Gh. Ion, Cioabă Margareta, Crăciunescu Florin, Mateescu Liviu, Ciobanu Alexandra, Ciolacu-Hotăranu Claudiu, Popescu V. Vasile, Mangu Constantin, Crumpei Vasile, Borugă Alexandru, Meilă Dumitru, Mănescu Elena, Baltac Lida, Paicu Elena, Bondoc-Ionaşcu Gheorghe, Ciurel Valentin: câte 55 lei; XXIX. Oproiu Vasile, Cioabă Ioana: câte 54 lei; XXX. Cotea Nicu: 52 lei; XXXI. Orodan Ecaterina: 51 lei; XXXII. Bobiţ Gh. Gheorghe, Bazavan Claudiu, Popescu ştefan,Omir Sevastian, Glavan Ion, Stroie Sever, Băleanu Petre, Drăghici Alexandru-Ionuţ, Mateescu Mihai, Popescu Gheorghe, Popescu Nete, Nistor Ion, Borugă Vasile, Tărăbâc Ion, Bazavan Marin, Pau Daniel, Hurduc Romeo, Căprioru Petre, Vișan Sevastian, Boncioc Dumitru, Badea Nicolae, Guran Constantin, Nistor Elena, Bobăiceanu Floreta, Baltac Gheorghe, Baltac Constantin, Ciurel Dumitru, Hadarig Mircea, Oprișan Sever, Pană Viorel, Popescu Goriţă, Borcilă Vasile, Pătrulescu Alin, Ciurel Florin: câte 50 lei.

Acestora şi tuturor celor ce ne-au ajutat, cu mai mult sau mai puţin, le mulţumim cordial şi rugăm pe Dumnezeu să le răsplătească jertfa!

*

Ajutoare şi donaţii. În această perioadă, am mai primit câteva ajutoare şi donaţii astfel: Domnul Pera Nicolae din Constanţa, fiu al satului Malovăţ: 300 lei; Doamna dr. Carmen-Luminiţa Lazăr din Bucureşti: 200 lei; Doamna Iordache Sevastiţa din Turnu Severin, fiică a satului Malovăţ, Domnul ing. Emil Sfetcu din Craiova, fiu al satului Bârda, Domnul Alexandru Mănescu din Bucureşti, Doamna Burtea Elena din Turnu Severin, fiică a satului Bârda, Domnul Ştirbu Răzvan din Timișoara, Doamna Clelia Ifrim din Bucureşti: câte 100 lei; Domnul Mihai Eugen din Săsenii Noi (BZ): 80 lei; Familia Bora din Turnu Severin, Domnul Creţescu Laurenţiu din Timișoara, Domnul Pănescu Florin din Răscoleşti (MH), fiu al satului Malovăţ, Domnul Păuleţu Iancu din Baloteşti (MH), fiu al satului Malovăţ (MH): câte 50 lei. Dumnezeu să le răsplătească!

*

Domnul Dan Puric din Bucureşti, artist şi filozof, a donat parohiei noastre cărţi de-ale dumnealui recent apărute în valoare de 400 lei, spre a le valorifica în folosul parohiei. Remarcăm în acest sens cartea Suflet românesc. Îi mulţumim frumos şi-i dorim noi succese în redeşteptarea conştiinţei naţionale româneşti!

La fel, Doamna Mariana Brăescu-Silvestri din Bucureşti, a donat parohiei noastre cărţi ale regretatului Artur Silvestri în valoare de 100 lei. Îi mulţumim. Dumnezeu să ierte pe răposatul său soţ!

*

Parohia Valea Boierească (MH) a făcut apel la parohia noastră s-o ajute pentru a putea să achite pictura bisericii din Valea Boierească. Toată vara a lucrat o pictoriţă şi a realizat pictură de calitate. Mai aveau să-i dea 12.800 lei. Domnul Primar George Bazavan se angajase să achite integral această plată. Evenimentele care s-au abătut peste dânsul nu-i mai permit să-şi ducă la împlinire promisiunea. Consiliul nostru Parohial a hotărât să acordăm acestei parohii un ajutor de 1.000 lei deocamdată.

*

Până la închiderea acestei ediţii şi-au ridicat cartea, Vieţile Sfinţilor, vol. IV, 298 credincioşi, atât din parohie, cât şi din afara parohiei. Numai cine nu vrea nu o ia, dar păcatul lor să fie! Pentru cei din parohie singura obligaţie este să vină până la biserică şi să semneze de primire. Dacă e prea mult, ne cerem scuze!…

*

Publicaţii. Preotul Dumneavoastră a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Cununa veacurilor, în „Omniscop”, Craiova, 2013, 31 dec., ediţie on-line (http://www.omniscop.ro); în „Naţiunea”, Bucureşti, an. III, 2 ian., ediţie on-line (http://www. ziarulnatiunea. ro); „Scrisoare pastorală” – 260, în „Observatorul”, Toronto, Canada, 2013, 26 sept., ediţie on-line (http://www.observatorul.com); „Scrisoare pastorală” – 261, în „Observatorul”, Toronto, Canada, 2013, 26 sept., ediţie on-line (http://www. observatorul.com).

*

Înmormântări: În ziua de 9 ianuarie am oficiat slujba înmormântării pentru Popescu Ştefan (85 de ani) din Malovăţ. Dumnezeu să-l ierte!

*

Program. În cursul lunii februarie avem următorul program de slujbe: 1 febr. (Malovăţ-Bârda); 2 febr. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăţ la ora 12); 8 febr. (Malovăţ-Bârda); 9 febr. (Malovăţ); 15 febr. (Malovăţ-Bârda); 16 febr. (Bârda); 22 febr. (Malovăţ-Bârda); 23 febr. (Malovăţ). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, la şcoală, acasă ori la telefon: 0724.99.80.86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com

Sfintele Sărbători să le petreceţi cu sănătate şi bucurii în casa şi în viaţa Dumneavoastră La mulţi ani!

Anunţ. Cineva din parohie vinde convenabil sămânţă de lucernă adaptată zonei. Amănunte la preot.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: