La ceas de bilanţ cu scriitorii maramureşeni

de Antoaneta TURDA

Antoaneta TurdaNu ştiu cât din existenţa noastră stă sub semnul întâmplării şi care e proporţia pe care reuşim noi să o programăm conform aspiraţiilor noastre. Cert este că întotdeauna e bine să dăm importanţa cuvenită şi întâmplării pentru că doar ea ne duce spre acea latură misterioasă a existenţei dătătoare de mari revelaţii. Una dintre cele mai miraculoase întâmplări ale acestei primăveri am trăit-o odată cu intrarea mea în Cenaclul Nord din Baia Mare, chiar în ziua în care s-a lansat antologia literară Paşi împreună, apărută la Editura Gutinul în 2013.

Concepută în cinci părţi: Poezie (capitol ilustrat de 13 nume); Parodii (un nume); Epigrame, fabule (un nume); Proză (cinci nume) şi critică literară (un nume) antologia debutează cu promiţătorul poet Aurel (Vasile) Bele, cel a cărui poezie pare să stea sub semnul iubirii.

Plonjarea în rândul unor personalităţi cunoscute dincolo de graniţele judeţului a fost emoţionantă, deşi, pe mulţi dintre scriitorii prezenţi în sală, în acea zi însorită de 1 martie 2014, îi ştiam de pe la lansările de carte de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. Petrecând împreună vreo două ore cu o parte dintre cei cuprinşi în volum, mi-am amintit cu plăcere că năstruşnicul iubitor al cuvântului românesc Ion Bogdan (Dumitru Iuga) a fost o perioadă bibliotecar, ani în care am savurat împreună această meserie fabuloasă. Cu mult drag mi-am reamintit şi de lansările de carte unde protagoniste au fost Flavia Cosma şi Rodica Dragomir care m-au fascinat de fiecare dată prin sensibilitatea poate greu de înţeles de către lumea pragmatică în care trăim. Deşi Flavia Cosma (care trăieşte în Canada) nu a fost prezentă la Baia Mare, frunzărind cartea, parcă i-am simţit căldura sufletească cu care îi învăluie pe toţi cei ce-i sunt în preajmă.

M-am simţit minunat în acea sală în care se aflau Silvia Urlih şi Ileana Şteţco, prezenţe extrem de luminoase, ale căror creaţii, parţial cunoscute de mine, stârnesc mereu curiozitatea pentru vigoarea lirică şi profundul patriotism, tot mai rar întâlnit în literatura noastră postmodernă bântuită de fantomatice şi inexplicabile dileme existenţiale.

Lucica şi Gelu Dragoş, focuri vii ale poeziei din nord de ţară, sunt două voci al căror ecou penetrează adânc în inima iubitorilor de poezie senzitivă şi vizuală.

Personalitate plurivalentă, pictorul-poet Ion Georgescu-Muscel atrage atenţia prin mesianismul versurilor sale şi prin profunzimea introspecţiei.

Enigmaticul Ioan Hada, cel care percepe oamenii transformaţi în numere ca nişte soldaţi pe o tablă de şah, incită la lectură graţie unei lirici în care marile întrebări existenţiale predomină.

Interesant prin extraordinara putere de memorare şi stocare a senzaţiilor, Dragomir Ignat vine în faţa cititorilor săi cu o poezie care demonstrează că e scrisă doar sub impulsul inspiraţiei nu al conjuncturii. Sincer, de cele mai multe ori idealist (cum îi stă bine unui artist!) poetul percepe realitatea cu bune şi rele, marcând răul prin fine ironii nedistrugătoare.

Zeflemeaua în faţa absurdului cotidian o abordează şi Ştefan Jurcă la care, atunci când îl cunoşti mai bine, te pot surprinde timiditatea şi o infinită delicateţe, bine aşezate printre rânduri, atât în proză cât şi în poezie.

Poetul-bibliotecar Echim Vancea, vine în literatura română din Sighetu Marmaţiei propunând cititorilor secolului XXI o poezie cu o încărcătură simbolică cu rădăcini ancestrale. Bine filtrat de propria sensibilitate, tumultul cotidian perceput de acest poet răzbate prin cuvântul atotştiutor şi atotvindecător, capabil de a fi puntea perfectă dintre creator şi receptor.

Al doilea şi al treilea capitol sunt dedicate parodiei şi epigramei bine reprezentate de strălucitorii Lucian Perţa şi Ioan Şiman. Excelenţi observatori ai vieţii şi a persoanelor cu care intră în contact, transpun, cu multă atenţie, o adevărată filozofie existenţială în parodii şi epigrame savuroase.

Proza din penultimul capitol al volumului este reprezentată de doi ziarişti ale căror condeie mustesc de talent: Anca Goja şi Ioan P. Pop. Spirite obiective, obligate de meserie să surprindă realitatea crudă, necosmetizată, şi-au format în proză acel stil clasic, sobru şi clar care nu lasă loc divagaţiilor inutile.

Proza lui Toma G. Rocneanu (care este şi un foarte bun epigramist) atrage cititorul în mrejele unei construcţii epice de tip realist ce aminteşte de nuvele lui Liviu Rebreanu.

Spirit justiţiar mereu în căutarea adevărului, Teresia B. Tătaru este una din vocile diasporei române care vibrează permanent la momentele de criză ale ţării natale, demonstrând că nu i s-au rupt rădăcinile din pământul românesc.

Dacă primii prozatori prezenţi în această antologie pot fi catalogaţi ca fiind reprezentanţi ai unui realism aşezat în canoanele clasice, ultimul, Igor Ursenco, se detaşează vizibil de ei, înscriindu-se în canoanele literaturii române postmoderniste. Cadru didactic la Universitatea de Nord din Baia Mare, scriitorul este profund ancorat în noul val literar. Preocuparea sa majoră este cea a raportului dintre identitatea individuală şi cea colectivă, într-o proză în care filozofia, antropologia umană şi istoria se îmbină într-un joc de puzzle în care ficţiunea şi realitatea se întrepătrund fără fisuri.

Al cincilea capitol este dedicat criticii literare bine reprezentată de Daniela Sitar-Tăut care, la cei 42 de ani este o voce autorizată în domeniu. Prezenţă activă în peisajul literar, a publicat peste 200 de articole în reviste de prestigiu precum: „Viaţa românească” (Bucureşti), „Cronica” (Iaşi), „Gândacul de Colorado” (SUA), „Miteliteratura” (Chişinău), „Nord literar” (Baia Mare).

Parcurgând cele 254 de pagini ale antologiei alcătuite de Florica Bud şi Augustin Cozmuţa (tehnoredactată cu multă migală de bibliotecara pensionară Maria Gârbe) mi-am dat seama de dimensiunea curajului profesorului Dan V. Achim, iniţiatorul acestui proiect cultural.

Asistând la lansarea volumului la care au mai fost prezenţi cunoscuta traducătoare Betty Kirchmajer-Donca şi domnul profesor Săluc Horvat (necuprinşi în antologie) m-am gândit şi la alte nume ale literaturii maramureşene pe care sper să le văd într-o ediţie adăugită a acestui volum care, în ciuda unor mici lipsuri, este un instrument de lucru indispensabil pentru cei ce vor să studieze literatura maramureşeană contemporană.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: