PUNŢI CULTURALE PESTE CARPAŢI

„Din Parîng, la poale de Gutâi”

de înv. Aurelia PAVELEA,
Şcoala Gimnazială nr. 1 Urdari, jud. Gorj

Colt din muzeul corului din Finteusu Mare_foto_Delia FloreaMă gândeam adesea la un titlu sugestiv pentru un conţinut de idei care să vă introducă în lumea mirifică a artei corale. Am oscilat între Brâncuşi şi Pintea (eroul Ţării Chioarului), între Maria Lătăreţu şi marile voci ale Maramureşului. M-am oprit la Punţi culturale peste Carpaţi, pentru că iniţiativa de a aduce la Gorj celebrul cor bărbătesc de la Finteuş creează adevărate punţi între două puternice zone culturale, între oamenii acestora, care intră în contact direct, se ţes prietenii, se realizează legături, se lasă impresii…

Referitor la Finteuşu Mare, se poate spune că istoria acestei aşezări de români este legată de istoria Ţării Chioarului şi a pământului străbun transilvan. Aici s-a născut şi s-a format poporul român, aici sunt sub glie străbunii, aici este leagănul existenţei sale milenare, aici, în această ţară de-a pururi românească.

Am ţinut să fac această scurtă introducere, nu din porniri naţionaliste, ci din simţământul profund că orice român curat la suflet, când ascultă corul bărbătesc interpretând cântul patriotic, se simte mândru, înălţat sufleteşte, emoţionat.

Nu voi vorbi despre trecutul corului. El este bine ştiut. Voi reproduce doar un scurt text care prefaţează un DVD realizat de Primăria Oraşului Turceni – Gorj cu prilejul concertului oferit în 2011: „Bravii bărbaţi din Finteuş care alcătuiesc celebrul cor de-o vârstă cu Unirea cea Mare, aceşti minunaţi români, care au dăruit tot ce au mai bun, au dovedit ca nimeni alţii că dragostea pentru poporul nostru nu cunoaşte limite, că sunt capabili să facă prin talentul şi hărnicia lor fericiţi pe cei care au avut norocul să-i cunoască”.

Şi mai observăm faptul că nu întâmplător fundaţia lor culturală se numeşte „…a bărbaţilor din Finteuş”.

Vorbeam cu Domnul Andrei despre dirijatul corului. Am aflat cu plăcere că la debutul Domniei Sale ca dirijor, corul a interpretat, pe lângă încântătoarea piesă „Când frumoasa Românie”, şi o prelucrare corală după piesa din folclorul oltenesc „Măria neichii Mărie”.

Iacă punţile de legătură… prin cântec.

Concertele corale în Gorj s-au constituit în adevărate sărbători culturale. Dragostea nemărginită a acestor bărbaţi pentru neam şi ţară se îngemănează cu o profundă credinţă în Dumnezeu.

Am fost impresionată atât eu, cât şi cei care au fost martorii slujbelor religioase pe care le-au oficiat din postura de „cor a cappella”. O adevărată desfătare sufletească, o adevărată dovadă a credinţei şi curăţeniei sufleteşti a acestor oameni.

Dacă-mi este permis, aş întreba: Câţi mai suntem azi ca ei? Cinste lor, cinste neamului din care se trag.

Cât mai simţim româneşte, e bine să ne manifestăm prin cultură. Dacă ne pierdem limba, cultura, credinţa, suntem pierduţi şi noi.

Gorjenii aşteaptă o nouă întâlnire cu bravii bărbaţi ai Finteuşului, cu cântul lor curat.

Repetitie_22 sept. 2013_foto_Delia Florea

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: