PODU’ MNIRESII ŞI FÂNTÂNA LUI CRĂCIUNAŞ

Traian Rusde prof. Traian RUS

Sunt atâtea „poveşti” în Ţara Codrului, încât nu se vor termina niciodată. Unele vin pe neaşteptate. Mai zilele trecute eram prin Bicaz, cu treburi la medicul meu de familie. În anticameră se aflau vreo cinci pacienţi. Doi dintre ei erau din Ciuta. Doi ţărani, amândoi trecuţi de 70 de ani. Povesteau despre una, despre alta, despre boli, dar şi despre lumea de odinioară. Cum sunt fascinat de viaţa de altădată a codrenilor, de lumea în care, bieţii de ei, săraci şi amărâţi cum au fost majoritatea, lucrau horind. Nana Ruzalea Negrii îmi povesteşte că şi pe uliţă umblau horind. O lume în care oamenii trăiau fericiţi, o lume după care tânjesc mereu.

Am ciulit urechea şi, din discuţia celor doi ciutani, am auzit unul dintre cele mai frumoase toponime din viaţa mea: „Podu Mniresii”. Se exprima unul, mai mărunţel:

– Io, când am fost prunc, n-am trecut de Podu Mniresii. N-am avut nevoie. Moaşa ne aducea pe lume, iar de boli ne vindecau descântătoarele satului. Ştiau descântece pentru toate bolile. Mai puneam frunză ori zamă din plante şi toate treceau. Ce să meri până în Cehu la doctor? Pe rană puneam zărnucă[1] sau o scrijea[2] subţire de clisă[3] şi una-două să vindeca.

Celălalt, slăbănog şi mai înalt, îi răspunde:

– Şi io am tăt avut probleme cu buboii şi cu moimele[4]. Tăt aşe am făcut. Storceam pă ei zamă de ai[5] şi puneam frunză, nu ştiu de care, şi treceu. Merem şi la baba Treja [Tereza] să-i alunje cu descântece şi scăpam.

Îi întrerup, mă prezint şi îi rog să-mi spună, dacă ştiu, de unde vine numele acelui pod.

– Domnule, nu eşti dumneta profesoru’ ala care ai dus Restenirea[6] aceia din clopotniţă de la noi să o pui la muzeu din Oarţa? zice cel mai mărunţel.

– Ba io îs, bată-te norocu!

– Atunci ţi-oi spune, dacă te interesază lucruri de demult.

– Mulţumesc frumos!

„O fost pă vremea comuniştilor, nu tare de mult. La noi în sat era o nuntă. Tocma’ atunci să lucra pă podu’ de păstă vale. Ala de la intrarea în sat din drumu Băbţii. Podu’ nu era gata şi nuntaşii nu aveau cum să margă la Bicaz, la Sfat, la cununia civilă. O fost plouată tare mult şi nu puteai mere pă nicări, numa’ păstă pod. Socrii, şi cei mari şi cei mnici, s-o dus la pod. Le-o dus la cei care lucrau acolo şi la inginer şi la tăţi, pălincă şi mâncare şi de tăte. Le-o cerut să termine podu până sâmbătă, să poată trece. S-o înţăles, şi pă sâmbătă podu’ o fost gata. O putut mere păstă el. De atunci i-o zâs „Podu Mniresii”. Ciutanii îs oamini nealcoşi. Ce nuntă o vut fi[7] aceea în care mereau la Sfat numai mnirii şi nănaşii? Ce-o vut zâce şi bdicăzenii? Fără iuitori şi vilfei[8] şi neamuri? Tăt satu o vut râde de ei. Aşe, podu’ s-o gătat şi nunta o fost ca lumea. La cei care o făcut podu le-o mulţumit şi i-o chemat pă tăţ la nuntă”.

***

„Povestea” aceasta mi-a adus aminte de vremea când eram directorul şcolii din Oarţa de Jos. Le-am cerut elevilor din clasa a VIII-a să-mi întocmească o listă de toponime din localitate. Cea mai bogată listă mi-a întocmit-o elevul Bogdan Pop, actualmente profesor şi primarul comunei. Era printre elevii cei mai conştiincioşi. Din lista lui mi-au sărit în ochi două: „Acastauă” şi „Fântâna lui Crăciunaş”.

„Acastauăle” se întâlnesc în multe sate din Ardeal. Din păcate, în prea multe. Au fost locurile în care în anul 1848, ungurii, în intervenţia lor militară de reprimare a revoluţiei române, au ridicat spânzurătorile pentru „capii” revoluţiei. Istoria orală îl consemnează şi pe un localnic, Toderaş Rob, spânzurat pentru „îndrăzneala” de a fi participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 3-15 mai de pe Câmpia Libertăţii.

Am aflat apoi şi povestea „Fântânii lui Crăciunaş”, o poveste care m-a emoţionat puternic, aducându-mi aminte de anii copilăriei.

Să ne imaginăm satul în ziua de Ajun. Pregătirile pentru Crăciun erau îndeobşte încheiate. Mirosea a cozonaci şi a cârnaţi fripţi. Gazdele aduceau în casă cele trebuincioase pentru colindători. Femeile trebăluiau prin gospodării, alergând de colo până colo. Fetele, mai ales cele de măritat, îşi mai „înstruţau”[9] casele cu pomi de Crăciun, cu ştergări, cu băniţă[10] şi cu brad, cu prime[11]. Aranjau masa cu colacul Crăciunului, punând pe ea toate elementele augurale care să le asigure măritişul. Bărbaţii, prin pivniţe, umpleau canceauăle cu vin şi pălincă, asigurau lemnele de foc pentru sărbători, furajele pentru animale. Forfotă mare.

Copiii îşi terminaseră repetiţiile, aveau străiţile pregătite şi, după ce trecea amiaza, nu mai aveau răbdare. La Oarţa de Jos, colindatul pruncilor începe după-masa, cam pe la ora cinci. De pe la trei, începeau întrebările şi dialogurile:

– Măicuţă, vine Moş Crăciun?

– Vine, dară, sigur că vine.

– Da’, de unde vine?

– De la Cehu, dragu’ mamii.

– Da’, cu ce vine?

– Cu sania, cu caii, cu ce să vie? Mintenaş ajunge în Oarţa.

După un timp, întrebările reveneau:

– Oare pă unde a fi ajunsă?

– Ar putea fi pă la Moara Florii. Moşu-i bătrân, sania-i grea, caii obosiţi. Vine mai anevoie, ai răbdare.

Cei din capătul satului erau cu năsucurile lipite de ferestre.

– Da’, amu unde-a fi?

– Amu suie pă vale. S-a fi oprită la fântână să-şi adepe caii. Ştii tu fântâna aceie de pă vale. Acolo îşi adapă caii. Puteţi mere, că pă când ajunjeţi voi şi moşu intră în sat.

Începea colindatul.

„Fain o fost,
Puţân o stat,
Şi-apoi iară o plecat.”

[1] zărnucă = plantă vindecătoare (Solamim nigrum): extrage puroiul din rănile purulente

[2] scrijea = felie subţire

[3] clisă = slănină

[4] moimă = abces uriaş, buboi

[5] ai = usturoi

[6] Răstignirea

[7] o vut fi = ar fi fost

[8] iuitori, vilfei = chemători la nuntă

[9] a înstruţa = a împodobi (struţ = floare din hârtie creponată sau alte materiale)

[10] băniţă = bucsus (arbust ornamental de grădină)

[11] prime = fâşii de hârtie creponată cu care împodobeau bradul, palţauăle de vilfei

 

One Response to PODU’ MNIRESII ŞI FÂNTÂNA LUI CRĂCIUNAŞ

  1. Carl von Linné spune:

    Corect : „solanum nigrum”, familia „solanacee”

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: