Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIV (2014), nr. 292 (16-31 decembrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

colt_de_paraclis_foto_delia_florea (1)Dragii mei enoriaşi!

Slăvitul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos şi celelalte Sărbători să vă aducă binecuvântare în tot lucrul cel bun, spor duhovnicesc, bucurie în suflet, iar Anul Nou care vine să ne găsească în pace, linişte sufletească, bună înţelegere şi trăire în Duh şi Adevăr. La mulţi ani!

*

Spaimele Mariei. Sărbătorim Naşterea Domnului Iisus Hristos, sărbătoare numită în popor Crăciunul. Suntem fascinaţi de frumuseţea colindelor, de datinile şi obiceiurile care sunt legate de această mare sărbătoare. Participăm sau nu la slujbele care se oficiază, primim sau nu pe preotul ce vine cu icoana la casele noastre. Suntem însă foarte preocupaţi de tăierea porcului, de „pomana” porcului, de pregătirea a numeroase feluri de mâncare, procurăm băuturi cât mai diverse şi cât mai excitante.

În cântările şi rugăciunile din slujbele de la Naşterea Domnului, în predici şi pastorale se vorbeşte mai cu seamă despre Iisus Hristos ca Mântuitor al lumii, ca Mesia cel promis de Dumnezeu, despre împăcarea lui Dumnezeu cu neamul omenesc. În colindele româneşti este abordată o temă foarte sensibilă, aceea a stării sufleteşti a Sfintei Fecioare Maria. Câţi dintre noi am încercat să descifrăm în paginile Sfintelor Evanghelii ce se petrecea în sufletul acelei tinere fete, care colinda pe străzile Betleemului ca să-şi găsească un loc potrivit ca să nască. Starea de tensiune, de teamă de necunoscut, o urmărise de aproape nouă luni. Acum era în faza finală, aproape epuizată sufleteşte şi trupeşte. Dar să urmărim filmul evenimentelor:

Nu trecuse mult de când Ioachim şi Ana, părinţii Sfintei Fecioare, muriseră. Durere dublă pentru unica fiică: pierderea părinţilor, teama de viitor. O ia în grijă ruda cea mai apropiată, fratele tatălui său, bătrânul Iosif. Nu este tinerelul acela care plesneşte de tinereţe şi frumuseţe, pe care-l găsim în acele tablouri ce se vor icoane, venite din Apus de la diferiţi duşmani ai adevărului biblic. Viitorul îi rămânea tot neclar.

Sfânta Fecioară Maria este vestită de Arhanghelul Gavriil că va naşte un fiu. Nu este chiar aşa simplu pentru o fată ca să accepte o asemenea veste. Ea exclamă surprinsă: „Cum îmi va fi mie aceasta de vreme ce nu ştiu de bărbat!” I se explică şi primeşte sarcina aceasta cu ascultare şi supunere: „Fie mie după cuvântul tău!” Arhanghelul dispare, dar temerile nu. Simte nevoia ca să se sfătuiască cu cineva. Nu avea curajul să-i spună lui Iosif ceea ce i se întâmplase. Era diferenţă mare de vârstă, de sex, lipsă de încredere. Şi, totuşi, simte nevoia să vorbească cu cineva şi să-i ceară sfatul. Pleacă într-un sat în munţi, unde avea nişte rude, pe preotul Zaharia şi pe soţia acestuia, Elisabeta. Înainte de a spune ea secretul care o frământa, mătuşa Elisabeta are o descoperire cu privire la minunea ce se petrecuse cu nepoata şi o ajută să-şi deschidă inima. Un moment de bucurie trăieşte Sfânta Fecioară, când vede că cineva o înţelege şi o laudă pentru că era aleasa lui Dumnezeu. Era primul om care afla adevărul şi nu o condamna. Conform legii mozaice, o fată care rămânea gravidă, cum şi o femeie care era descoperită că are relaţii cu bărbaţi din afara căsătoriei erau ucise cu pietre lângă zidul cetăţii. Evreii erau neiertători în această privinţă. Sfânta Fecioară nu putea să spună public că „Cel zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt!” Situaţia i s-ar fi agravat, fiindcă pe lângă acuzaţia de necinste intervenea şi alta, mai gravă: blasfemia. Rămâne la rudele sale Zaharia şi Elisabeta trei luni. Este semn că se temea să se întoarcă acasă. În sat nu o cunoştea nimeni, acasă o cunoşteau toţi. Îi era teamă şi de reacţia lui Iosif. Nimeni nu ar fi crezut adevărul ei. Era vârsta la care fetele visează la viitorii soţi şi folclorul popoarelor şi literatura este plină de cazuri când fetele sunt vizitate în vis de „zburători”. La noi, Ion Heliade Rădulescu are o poezie intitulată chiar Zburătorul, iar Luceafărul lui Eminescu este de referinţă în acest sens. Aşa ar fi socotit oamenii vremii şi despre Sfânta Fecioară.

Bătrânul Iosif o logodeşte pe Sfânta Fecioară pentru a feri-o de consecinţele legii, adică să nu fie ucisă. Logodna nu era căsătorie, cununie, ci doar promisiune între cei doi. S-a practicat de-a lungul timpului la multe popoare, chiar şi la noi, la români. Când cei doi tineri urmau să se despartă pentru multă vreme, fie că era vorba de armată, fie de război sau de alte motive, ei se logodeau. Cel plecat se obliga ca la întoarcere să ia de soţie pe logodnică, iar aceasta trebuia să-l aştepte cu cinste. În cazul în care unul dintre cei doi îşi călca jurământul, promisiunea, logodna era desfăcută. În cazul în care logodnica rămânea gravidă şi logodnicul recunoştea că este tatăl copilului, el era obligat s-o ia de nevastă. Iosif nu face acest pas cu bucurie. O iubea ca un părinte şi voia să-i salveze viaţa, dar el se supunea oprobiului public. Oricine i-ar fi imputat că, pentru o bucată de pâine, i-a stricat viaţa, a nenorocit o amărâtă de orfană. Era bătrân şi n-ar fi suportat asemenea imputaţii. Tocmai de aceea se hotărăşte să-şi ia lumea în cap, să plece de acasă, „s-o lase pe ascuns!” Ea n-ar mai fi fost ucisă, iar el n-ar mai fi fost dispreţuit. Aici intervine Dumnezeu şi-l lămureşte, descoperindu-i adevărul, planul divin. Iosif este om credincios şi ascultător. De acum, cunoscând adevărul, nu se mai teme de gura lumii şi rămâne s-o slujească pe Sfânta Fecioară.

foto_delia_floreaSe supun poruncii regeşti şi pleacă în Betleem ca să participe la recensământ. Grea încercare! Să pleci cu o femeie aflată în luna a noua la drum lung, având ca mijloc de transport un prăpădit de măgar, nu este lucru uşor. Era un pariu cu viaţa. Drumul era lung, naşterea putea interveni în orice moment. Cu chiu, cu vai, ajung în Betleem. Atunci naşterea devine iminentă. Era imposibil ca Iosif să nu mai fi avut rude acolo. De acolo i se trăgea neamul. Nu cumva ei erau refuzaţi tocmai fiindcă acele rude îl dispreţuiau, socotind că a abuzat de calitatea lui de unchi şi tutore al orfanei? Nu cumva rudele se simţeau ruşinate să recunoască rudenia cu un astfel de om? E posibil. Oricum, bani nu aveau cine ştie ce, ca să plătească la suprapreţ unui proprietar şi să obţină o cameră la un străin. Adevărul este că Fecioara Maria „Umbla-n jos şi umbla-n sus, / Ca să nască pe Iisus! / Umbla-n sus şi umbla-n jos, / Ca să nască pe Hristos!” Să fii în situaţia de a naşte, tu, o copilă de 17-18 ani, în mijlocul drumului, fără a avea lângă tine nici măcar o femeie cu experienţă, care să te ajute, este cumplit. Dai mâna cu moartea! Unde era măreţia vestitorului Gavriil? Unde este măreţia lui Dumnezeu, Tatăl Celui din pântece? El, Cel care făcuse cerul şi pământul, lumea cu toate ale ei, nu putea, oare, să facă ceva pentru această fată aflată la grea încercare? Ajung la marginea oraşului. Momentul se apropie, naşterea nu mai poate fi evitată sau amânată. Iosif n-are nici o putere ca să o ajute; întunericul nopţii şi frigul se lăsa, nu avea măcar o cană cu apă caldă. Găsesc o peşteră, în peşteră o iesle şi nişte vite legate la ea. Acolo era un braţ de paie. Maria nu mai poate să meargă mai departe. Se prăbuşeşte pe paie, sub botul vitelor. Aştepta cu groază durerile naşterii şi chiar moartea.

Ascultarea şi răbdarea Sfintei Fecioare ajunseseră la limită. Îndoiala începuse să-şi facă loc în sufletul ei. Atunci intervine Dumnezeu. Lucrarea Lui este mai presus de înţelegerea omenească. În primul rând, naşterea se produce fără durerile specifice naşterii. Deasupra peşterii apare o stea, care răspândeşte o lumină mai puternică decât cea de zi, stoluri de îngeri coboară din ceruri şi cântă Pruncului şi Mamei Sale. Cea mai umilă şi sărăcăcioasă naştere se transformă în cea mai măreaţă din câte fuseseră pe pământ. Nici în palatele împărăteşti nu avuseseră loc asemenea evenimente la naşterea coconilor. La naşterea lui Iisus participa, prin Sfânta Fecioară Maria şi Iosif, întreg neamul omenesc; prin animalele din jurul ieslei participa întreaga făptură neînsufleţită, toate vieţuitoarele; prin peşteră şi iesle, participa Pământul însuşi; prin îngeri, participa lumea nevăzută a cerurilor. Spaimele Mariei s-au risipit şi au lăsat loc unei imense bucurii, care, din păcate, nu a fost de lungă durată, fiindcă alte şi alte evenimente şi încercări avea să să abată peste ea.

Fecioara Maria rămâne simbolul omului ascultător de Dumnezeu, care, în ciuda tuturor încercărilor, greutăţilor şi suferinţelor rămâne statornic credinţei sale în Dumnezeu. Răsplata nu întârzie să apară!

*

Starea parohiei. La sfârşit de an, fiecare om şi fiecare instituţie îşi fac bilanţul. Îşi analizează fiecare succesele şi poticnirile, trage concluziile necesare şi încearcă să privească spre viitor cu speranţă de mai bine. Aşa se întâmplă şi în viaţa unei parohii. Aşa am procedat în fiecare an, având grijă să nu lăsăm „corabia” să se lovească de stânci, să nu se scufunde, ci să plutească mai departe, împlinindu-şi astfel rostul.

Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim!

Vă mulţumim cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-aţi dat în cursul anului 2014! Vă mulţumim tuturor celor care ne-aţi primit cu colindul, atât la Crăciun, cât şi la Bobotează, după datina străbună, ca nişte adevărate familii de creştini! Vă mulţumim cordial pentru darul ce ni l-aţi făcut, fiecare după voia şi posibilităţile ce le-aţi avut, dar mai ales pentru bunăvoinţa creştinească şi românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!

Au fost şi momente fericite şi mai puţin prielnice, dar le-am depăşit cu bine. Făcând un scurt bilanţ, putem spune că activitatea s-a desfăşurat pe mai multe planuri, astfel:

  • În domeniul liturgic, putem spune că am oficiat Sf. Liturghie în duminici şi sărbători, toate celelalte servicii religioase după rânduială, cât şi cele solicitate de credincioşi. Nu cunosc vreo nemulţumire din partea vreunui enoriaş de-al nostru şi nu s-a înregistrat vreo reclamaţie din partea cuiva în acest sens. Am avut frecvenţă bună la biserică, în cele patru posturi am avut câteva sute de enoriaşi care s-au spovedit şi s-au împărtăşit, iar în restul timpului s-au spovedit şi s-au împărtăşit din şase în şase săptămâni mulţi bătrâni şi bolnavi. Starea morală a credincioşilor noştri este bună, cu unele mici excepţii, în special din domeniul alcoolismului. Am înregistrat mai multe cununii ale unor familii care trăiseră în concubinaj. Sărbătorile au fost respectate în cea mai mare măsură. Sectarii au avut mai multe tentative de a se infiltra în parohia noastră, dar s-au lovit de rezitenţa Dvs. şi n-au avut succes. Mai sunt două familii, una aparţinând cultului baptist şi alta martorilor lui Iehova, dar nu desfăşoară activităţi prozelitiste. Am oficiat, în 2014, 13 botezuri; dintre acestea, 8 au fost din Malovăţ, 1 din Bârda, 2 din Italia, 1 din Timişoara şi 1 din Negreşti! Am oficiat 3 cununii; dintre acestea, 2 au fost din Malovăţ, iar 1 din Tr. Severin; în Bârda nu am avut cununii. Am oficiat 14 înmormântări; dintre acestea, 9 au fost din Malovăţ, 4 din Bârda şi unul din Bucureşti. Este alarmantă situaţia din Bârda. Satul se depopulează an de an cu zeci de locuitori. Cu aproape fiecare înmormântare rămâne şi o casă pustie!
  • În domeniul economic, putem spune că a fost un an dificil, iar criza economică din ţară şi din lume s-a făcut simţită. Am reuşit să menţinem contribuţia de cult la aprecierea credincioşilor, după principiul „fiecare dacă vrea şi cât vrea să dea, serviciile religioase fiind gratuite”. La nivel de parohie, au achitat contribuţia de cult pe 2014 93,87% dintre familii, mai mult decât în 2013 cu 2,49%. Aceasta s-a ridicat de la 1 leu la peste 220 de lei. Preotul a fost la dispoziţia tuturor, indiferent dacă solicitantul a achitat sau nu ceva pentru contribuţia de cult. Am putut să menţinem şi anul trecut serviciile religioase gratuite. Am primit ajutoare băneşti de la credincioşi din parohie, culminând cu Domnul Ioan Cătălin Toncea din Bucureşti, care a donat 700 de lei, cât şi din partea unor fii ai parohiei noastre din afara parohiei, sau oameni de bine complet străini de parohia noastră. Ne-am achitat la timp toate subvenţiile şi datoriile faţă de instituţiile bisericeşti superioare şi de stat, cât şi altele cu care am avut relaţii (tipografia, spre exemplu). Am vândut 345 kg lumânări, 500 de calendare, numeroase icoane diverse, 10 kg de tămâie şi sute de cărţi diferite. Am curăţit cimitirele din Malovăţ şi Bârda în primăvară şi în toamnă. Am văruit biserica de la Malovăţ. Nu s-au cerut bani pentru aceste lucrări enoriaşilor noştri. Dacă cineva s-a supărat pentru acest lucru, îi cerem scuze! Dacă nu-i trece supărarea, îi tăiem nasul. Scurt! Salarizarea e la zi, impozitele şi toate celelalte datorii achitate. Vânzarea de cărţi a fost foarte deficitară. Timp de câteva luni am înregistrat deficit în gestiune. Reuşim să trecem în 2015 cu un sold de 4.074,15 lei! Nu e mare, dar e bun de sămânţă!
  • În plan caritabil şi social, a fost un an bun. Am reuşit să donăm la majoritatea slujbelor din duminici şi sărbători credincioşilor participanţi la slujbe şi unor bolnavi şi bătrâni din parohie câte trei pâini. Nu am putut să donăm pâine în marile sărbători, precum Anul Nou, Bobotează, Paşti, Crăciun, din cauză că brutăria n-a lucrat în acele zile. Am reuşit, aşadar, să donăm în 2014 pâine astfel: ian.: 756 de pâini; : 776 de pâini; mart. 1.320 de pâini; apr.: 875 de pâini; mai: 840 de pâini; iun.: 820 de pâini; iul.: 640 de pâini; aug.: 1070 de pâini; sept.: 830 de pâini; oct.: 450 de pâini; nov.: 1.075 de pâini; dec.: 690 de pâini. Aşadar, în anul 2014 s-au donat 10.142 de pâini, cu 1.106 pâini mai puţin decât în 2013. Vom continua şi în 2015 această activitate. Dacă nu vom reuşi să mai donăm câte trei pâini, vom da câte patru! Copiilor prezenţi la slujbe li s-a donat şi ciocolată. În 2014 am donat bani unor enoriaşi şi familii din parohie aflate în situaţii de dificultate, cu prilejul Sf. Paşti şi Crăciunului. Aceste ajutoare băneşti au variat între 100 şi 200 de lei. V-am ţinut la curent în „Scrisoarea pastorală”, de fiecare dată, cu numele persoanelor care au primit ajutoare şi valoarea acestor ajutoare. Am dar ajutor de 1.000 de lei Parohiei Valea Boierească, 900 de lei copiilor care au obţinut premii şi menţiuni la Olimpiada de Religie, 1.000 de lei familiei Bolfă din Colibaşi (copilul îi trăieşte), 1.000 de lei familiei Berciu pentru înmormântarea fiicei, 500 de lei pentru sinistraţii din Siria, 945 de lei ajutoare de Paşti, 1.050 de ajutoare de Crăciun, 660 de lei Fondul Central Misionar, câteva sute de kilograme de alimente pentru sinistraţii din Oltenia şi altele. Am publicat vol. IV din Vieţile Sfinţilor şi am donat câte un exemplar fiecărei familii din parohie şi acelor familii şi persoane din afara parohiei, care ne-au ajutat cu cel puţin 50 de lei în cursul anului. În total s-au donat 390 de exemplare. Am cumpărat şi donat manualele lipsă de Religie pentru elevii de la şcolile din Malovăţ, Bobaiţa şi Valea Boierească.
  • În plan cultural a fost un an bun şi 2014. Am continuat să publicăm „Scrisoarea pastorală” din două în două săptămâni şi s-o răspândim gratuit în parohie şi în afara parohiei pe suport hârtie, dar şi pe internet. În momentul de faţă, publicaţia noastră are un tiraj de 000 ex. şi tirajul creşte, existând solicitări în acest sens din ţară şi din străinătate. „Scrisoarea pastorală” a fost preluată şi republicată, parţial sau în întregime, de diferite publicaţii din ţară şi străinătate. Am publicat sau reeditat următoarele cărţi: Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei „Mitropolia Olteniei” (1948-2008), vol. I (480 pag.), vol. II (645 pag.), Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Popas aniversar – 60 (366 pag.), Pr. Alexie Buzera, Toată suflarea să laude pe Domnul (240 pag.), Al. Stănciulescu-Bârda, Amintiri din paradis (270 pag.), Vieţile sfinţilor, vol. V (432 pag.), Aşadar, 6 cărţi în 12 luni. Mai mult n-am putut! Am răspândit numeroase exemplare din aceste cărţi în ţară şi străinătate, în ţări precum: Grecia, Cipru, Moldova, Franţa, Germania, Olanda, Italia, Spania, Belgia, Canada, S.U.A., Australia etc. Am reuşit să publicăm numeroase articole şi studii în reviste şi volume apărute în ţară şi străinătate. Preotul Dumneavoastră a continuat să predea Religia la şcolile din comuna Malovăţ, iar din 15 septembrie la Liceul Economic din Tr. Severin. A participat la câteva simpozioane în judeţ şi în ţară, ca şi la emisiuni de televiziune. Am participat cu elevi de la şcoala din Malovăţ la Olimpiada de Religie şi o fiică a parohiei noastre a obţinut premiul III, iar trei câte o menţiune. O fi mult, o fi puţin, Dumnezeu ştie! Atât am putut face! Slavă Domnului pentru tot şi pentru toate!

Am reuşit să facem două excursii cu enoriaşi din parohie şi din afara parohiei la Mânăstirea Prislop din Judeţul Hunedoara şi una în judeţul Vâlcea.

Tot meritul pentru aceste realizări vă revine Dvs., cei care aţi contribuit cu mult sau puţin la fondurile parohiei. Fără banii Dvs., preotul ar fi fost ca o maşină fără benzină! Vă mulţumim frumos! În numărul viitor vom vedea ce avem de făcut pentru 2015.

*

Sfaturi părinteşti. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea împărăţiei, mai spicuim:

DESĂVÂRŞIREA – FINALITATE A OMULUI. Oameni suntem toţi; om însă, numai din când în când câte unul: acela, care nu-şi dezminte obârşia divină; iar Om (cu „O” mare) numai unul, Iisus Hristos, care pentru noi, oamenii, Dumnezeu fiind, S-a făcut Om. Ştiam şi până la El că avem o obârşie divină, că suntem nemuritori cu sufletul, că este un singur Dumnezeu, spiritual, nevăzut – ştiau acestea şi dacii lui Zalmoxis de pe meleagurile noastre –, dar cu venirea lui Iisus Hristos, ca Om între oameni, în istorie, se repară structural firea omenească. Creştinismul e a doua creaţie a lumii, după concepţia Sf. Dionisie Areopagitul, preluată şi de Nichifor Crainic în Nostalgia Paradisului. Să dezvoltăm puţin cele de mai sus.

Intrăm în Creştinism de mici, tare de mici, prin Botez. Atunci ni se „inoculează” creştinismul. Atunci suntem născuţi a doua oară din apă şi din Duh – Botezul; atunci suntem miruiţi pe frunte, pe ochi, pe obraz, pe gură, pe gât, pe umeri, pe mâini, pe glezne, cu a doua taină creştină – Sf. Mir; atunci primim şi a treia taină, – în ordinea în care ni se dau –, Sf. Împărtăşanie cu Domnul Hristos.

Şi trec anii, pruncul se face copil, tânăr, student, asistent… Şi vin împrejurări neprevăzute, spontane, care trezesc străfunduri, sau fac apel la străfunduri, cu care încă nu făcusem cunoştinţă. Aceste împrejurări pot declanşa adevărate crize ale raţiunii sau ale conştiinţei. Nerezolvate la timp în lumina unei raţiuni supreme a existenţei, pot duce la dezechilibru, la sinucidere, la nebunie, sau la o blazare, care nu mai deosebeşte binele de rău, ceea ce tot un dezastru sufletesc este.

Atenţie! Suntem invitaţi de o nevăzută orânduire a lucrurilor să facem apel, să aducem în sfera luminoasă a cunoştinţei şi resorturile latente ale fiinţei noastre, care, actualizate, depăşesc prin frumuseţe şi putere tot ce agonisisem până aci, şi, prin frumuseţea şi puterea lor intrinsecă, să ne redea liniştea şi echilibrul, pe care raţiunea noastră omenească, – oricât ar fi de antrenată cu ştiinţa sau fîlosofia –, nu le-ar putea restabili în realitate împrejurările, oricât de curioase ar fi, – şi poate cu atât mai mult –, nu sunt decât excitanţii dinafară, care declanşează mecanismul nostru metafizic: creşterea noastră spirituală – devenim, practic şi real, conştienţi şi de cealaltă dimensiune a existenţei, al cărei umil suport biologic putem fi şi noi, cei în cauză.

Avem o naştere şi o creştere biologică; e vârsta noastră inconştientă, iraţională, aproape iresponsabilă. Aci instinctele păzesc ordinea şi viaţa în mod reflex, nu deliberat. Deliberarea, cu tot regretul, apare în urma forţelor oarbe ale naturii, care ele ne iau în primire din primul ceas al vieţii. De aci şi multa neputinţă a raţiunii de a rândui ea o chivernisire mai bună a vieţii. De aci şi rara dar nobila întrebare, pe care şi-o pun unii tineri în pragul vieţii: cu ce interpretare, cu ce destinaţie să o trăiesc? „Ce am de făcut cu mine?”

Deci, dacă avem norocul ca însăşi raţiunea noastră să ne trezească spre resorturile metafizice ale spiritului nostru, aceasta se petrece printr-un act de smerenie a raţiunii, când îşi recunoaşte cinstit marginile, vicleniile şi incapacitatea sa de a ne da prin ea, sau prin noi înşine, pacea şi echilibrul în faţa forţelor răului şi a magiei haosului. Răul, nebunia şi haosul nu sunt literatură: sunt realităţi, care uneori izbesc frontal şi caută să înghită relativul tău echilibru. Vezi clar, uneori cu luciditate unică în viaţă, că „dintr-asta” numai Dumnezeu te poate scăpa. Iar pe Dumnezeu îl ai sădit, „inoculat”, latent, în structura ta spirituală. Tu eşti altoit cu un Om-Dumnezeu, absolut superior condiţiei tale pământeşti. Prin aceasta şi tu eşti un fiu al lui Dumnezeu, dar nu ştiai acest lucru, nu veniseşi în nici o împrejurare care să-ţi depăşească puterile naturale, iar Cineva din tine să facă totuşi împrejurarea necazului inofensivă. E clar că numai Dumnezeu e mai presus, adică e mai tare decât orice rău, nebunie sau haos. Iar această putere, prin El, ne-a dat-o şi nouă. Ne-a dat adică şi nouă puterea să fim fiii lui Dumnezeu. Dacă cineva e conştient şi trăieşte această evidenţă interioară şi pe celălalt plan al existenţei, unuia ca acela nici un rău nu i se mai poate întâmpla. Nici omorâţi nu pot fi, pentru că într-înşii prezenţa divină e o forţă care face deşartă orice zvârcolire a răului asupra lor. Aceasta o dovedesc marii tirani ai istoriei romanilor, care voiau să înăbuşe spectacular existenţa creştinismului, imaginând vreme de 300 de ani cele mai cumplite morţi pentru creştini. Creştinii însă nu mureau spectacular, ci numai simplu, smerit: de sabie. Ba mai mult, faptul supravieţuirii în inimaginabile munci şi revenirea miraculoasă la sănătate, trezea în muncitorii păgâni o uimire care-i făcea să se mărturisească şi ei de partea lui Hristos, botezându-se pe loc, în propriul lor sânge: botezul muceniciei, care şi el conferă sfinţenia definitivă. În definitiv aceasta şi este finalitatea omului: creşterea sa în dimensiunile spirituale (conferite de jertfa înţeleasă – deci acceptată), a bărbatului desăvârşit Iisus Hristos. Deci, desăvârşirea este finalitatea noastră – cu poruncă – dacă este cine să priceapă şi să se angajeze.

*

Lacrima amintirii. Am parcurs Bârda de la un capăt la altul cu prilejul colindului. Altădată abia reuşeam să fac acest lucru în două zile, acum am terminat-o în mai puţin de o zi. Până seara mai aveam timp să satur şi caprele, dacă ar fi fost să le scot la câmp! Casele pustii sunt tot mai multe de la an la an. Rar mai întâlneşti câte una în construcţie. Mi-a părut foarte potrivit în această împrejurare un cântec al lui Claudiu Mureşan intitulat Când mă duc în sat acasă. El redă nu numai situaţia din Bârda, ci drama satului românesc de azi! Din păcate! Îl redau mai jos:

Când mă duc în sat acasă,
Inima-n mine e arsă!
Drumu-i rău, valea-i secată
Şi cărarea e stricată,
Puntea toată-i putrezită,
Casa noastră-i părăsită!
Inima mi-e lăcrimată,
Nu-i nimic ca altădată!
La căsuţa noastră-n curte,
Buruieni şi frunze multe;
Cumpăna de la fântână
O rupt vântul că-i bătrână;
Prunul şi mărul cel mare
S-o uscat de supărare!
Poart-abia că se mai ţie,
Grajdu-i gol, şura-i pustie!
Nimic nu-i ca altădată,
Nici un câine nu mai latră!
Inima mi-e lăcrimată,
S-o dus tot ce-o fost odată!

*

Ajutoare şi donaţii. În această perioadă am primit câteva ajutoare şi donaţii, astfel:

Fii ai satului Bârda: Doamna Fleck Maria (Köln – Germania): 442 de lei; Doamna prof. Iacov Raluca (Tr. Severin): 150 de lei; Doamna Rochian Camelia (Tr. Severin), Domnul Trocan Pantelie (Tr. Severin), Domnul Mema Irinel (Tr. Severin), Domnul Ile Teodor (Sânicolaul Mic – AR) şi Domnul Mucioniu Ilie (Tr. Severin): câte 100 de lei; Domnul Luca Vasile (Tr. Severin), Domnişoara Rolea Ileana (Tr. Severin): câte 60 de lei; Domnul Stănciulescu Florin (Tr. Severin): 53 de lei; Domnul Popescu Ion (Tr. Severin), Domnul Duţoniu Ion (Tr. Severin), Domnul Rolea A. Aurel (Tr. Severin), Domnul Rolea Titu (Schela – MH), Domnul Ivaşcu Ionuţ (Tr. Severin), Domnul Anghelescu Gheorghe (Tr. Severin), Doamna Burtea Elena (Tr. Severin), Domnul Sfetcu Eugen (Franţa), Domnul Sfetcu Daniel (Franţa), Domnul Zaharescu Mihăiţă (Şimian – MH): câte 50 de lei;

Fii ai satului Malovăţ: Domnul Căprioru Marius-Emanoil (Italia): 442 de lei; Domnul Cioabă Dumitru (Germania): 300 de lei; Domnul Căprioru Florin (Italia): 221 lei; Doamna prof. univ. dr. Georgeta Ionaşcu (Bucureşti): câte 150 de lei; Doamna ing. Doina Teşilă (Tr. Severin), Doamna Săvescu Aurelia (Tr. Severin), Doamna Iordache Sevastiţa (Tr. Severin), Domnul Crăciunescu Costel (Italia), Domnişoara avoc. Ramona Ploştinaru (Caransebeş-CS), Doamna Vlădioniu Mariana (Tr. Severin), Domnul Boncioc Mircea (Italia), Domnul Ciolan Doru (Dudaşul Cerneţiului – MH): câte 100 de lei; Doamna Butoi Denisa (Londra – Anglia): 70 de lei; Doamna Popescu Mirela (Tr. Severin): 62 lei; Domnul Pera Valeriu (Tr. Severin), Domnul Pera Alexandru (Tr. Severin), Domnul Surugiu Gheorghe (Italia), Domnul Crumpei Ion (Tr. Severin), Domnul Mănescu Vasile (Severin), Doamna Bazavan Simona (SUA), Domnul Căprioru Viorel (Italia):50 de lei;

Credincioşi străini de parohie: Doamna Mătuş Natalia (Timişoara): 500 de lei; Domnul Bogdan Soare (Bucureşti): 200 de lei; Doamna farm. Nicoleta Golea (Tr. Severin), Domnul prof. univ. dr. Ioan Mircea Popa (Bucureşti), Domnul Bâlgăr Anton (Tr. Severin), Doamna Nicolae Victoria (Tr. Severin) şi Doamna Olteanu Mariana (Caransebeş – CS): câte 100 de lei; Doamna Barbu Ioana (Buftea – IF): 70 lei; Doamna Deatcu Viorica (Tr. Severin): 65 de lei; Domnul Ion Vasilescu (Bucureşti): 60 de lei; Doamna dr. Ionescu Mihaela-Aritina (Curtea de Argeş – AG), Domnul Belciug Dorel (Tr. Severin), Domnul Ţăncuşe Viorel (Schela – MH), Doamna Prof. Mariana Mocioiu (Tr. Severin), Doamna Dr. Carmen-Luminiţa Lazăr (Bucureşti) şi Domnişoara Buzatu Rodica (Bucureşti): câte 50 de lei.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor jertfa!

*

Doamna Cola Emilia din Bârda a donat bisericii din Bârda două bidoane de câte 150 de litri, pentru a le folosi la Bobotează, iar Domnul Bazavan George (Ieleşnic) din Malovăţ a donat o căldăruşă de aramă bisericii din Malovăţ. Dumnezeu să le răsplătească!

*

În cursul lunii decembrie am donat pâine credincioşilor participanţi la slujbă, astfel: 6 dec. (Malovăţ): 100 de pâini; 7 dec. (Bârda): 100 de pâini; 14 dec. (Malovăţ): 210 pâini; 21 dec. (Bârda): 80 de pâini; 28 dec. (Malovăţ): 200 de pâini. Aşadar, în luna decembrie au fost donate 690 de pâini. În zilele Crăciunului brutăria nu a lucrat.

*

Plăţi. În această perioadă am efectuat câteva cheltuieli mai mari, astfel: 300 de lei protoieriei pentru chitanţiere; 1.930 de lei protoieriei pentru calendare; 65 de lei pentru sfoară; 400 de lei tipografiei pentru a achita Vieţile Sfinţilor, vol. V; 90 de lei pentru plicuri mari; 752 de lei brutăriei pentru pâinea donată în noiembrie; 1.050 de lei ajutoare de Crăciun acordate unor enoriaşi din parohie; 60 de lei toner pentru imprimantă; 50 de lei pentru curent electric; 130 de lei un cartuş pentru imprimantă; 100 de lei băncii pentru comisioane; 574 lei poştei pentru coletele din decembrie; 469 lei brutăriei pentru pâinea donată în decembrie; 551 lei impozit şi altele mai mici.

*

Publicaţii. În această perioadă, preotul Dvs. a reuşit să mai publice câteva materiale, astfel: Oferta de carte – decembrie, în „Omniscop”, Craiova, 2014, 17 dec., ediţie on-line (http: / / www.omniscop.ro); In memoriam – Nicolae Avrămuţ, în „Naţiunea”, Bucureşti, 2014, 27 dec., ediţie on-line (http: / / www. ziarulnatiunea.ro); Martor mincinos, în „Fereastra”, Mizil, an. X (2013), nr. 9 (nov.), p. 22; Măria Ta, Ţăran Român (IV), în „Memoria Oltului”, Caracal, an. III (2014), nr. 11 (nov.), pp. 1-2, ediţie şi on-line (www. memoriaoltului.ro); Vine Împăratul lumii! în „Datina”, Tr. Severin, an. XXIV (2014), nr. 6301 (24 dec.), p. 1; Nota buclucaşă, în „Apollon junior”, Urziceni (IL), an. II (2015), nr. 1 (ian.), p.13, ediţie şi on-line (www.revista apollon.ro); Moldova mângâiată, în „Appolon”, Urziceni (IL), an. IX (2015), nr. 1 (ian.), p. 42, ediţie şi on-line ( (www.revista apollon.ro); Lacrimile mamei, în „Apollon”, Urziceni (IL), an. IX (2015), nr. 1 (ian.), p. 45, ediţie şi on-line ( (www.revista apollon.ro).

*

Spovediri. Împărtăşiri. În zilele rânduite şi chiar în afara lor, au fost spovediţi şi împărtăşiţi: 2+29+51+3+1= 86 enoriaşi.

*

Înmormântări. În ziua de 20 dec. am oficiat slujba înmormântării pentru Ionaşcu Eugenia (78 de ani) din Malovăţ, în ziua de 22 dec. pentru Ungureanu Elena (79 de ani) din Malovăţ, iar la 31 dec. pentru prof. univ. dr. ing. Ion Popescu din Bucureşti, înmormântat în Malovăţ. Dumnezeu să-i ierte!

*

Program. În cursul lunii ianuarie avem următorul program de slujbe: 1 ian. (pomeniri, dimineaţa, la ora 8, în Bârda; slujbă la Malovăţ); 2-3 ian. (colindul cu Botezul în Malovăţ); 4 ian. (Bârda); 5 ian. (colindul cu Botezul în Bârda); 6 ian. (slujbă Bârda, la ora 8; slujbă în Malovăţ, la ora 10,30); 7 ian. (pomeniri la ora 8 în Bârda; slujba la Malovăţ); 10 ian. (Malovăţ-Bârda); 11 ian. (Malovăţ); 17 ian. (Malovăţ-Bârda); 16 ian. (Pomeniri la Malovăţ, la ora 12); 18 ian. (Bârda); 24 ian. (Malovăţ-Bârda); 25 ian. (pomeniri la Bârda, la ora 8; slujbă la Malovăţ); 30 ian. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăţ, la ora 12). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, la şcoală, acasă ori la telefon: 0724.99.80.86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

Sfintele Sărbători să le petrecem cu sănătate şi bucurii! La mulţi ani!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: