de Ion GEORGESCU-MUSCEL
Lerui-ler
ninge peste Baden,
ninge peste Kitchener…
e-o iarnă ca-n poveştile cu iarnă –
zăpada – coală albă, mă-ndeamnă la visări;
mi-alunecă prin minte
cele mai dragi chipuri…
săgeţi înfipte în obloane de ferestre,
genele mele se aţin
la o imagine ce se scurge
ca apa-n nisipuri…
pe-ai mei strămoşi îi decupez
cu peisaj cu tot din amintire;
de ce pe mama mi-o închipui tot în prag –
parcă îi văd şi-acuma fota şi cu ia…
din ochii ei ce se silesc să râdă
e suptă bucuria…
Lerui-ler
zăpada tot pică,
sufletul urcă la cer
Baden / Februarie 2014