UN MARAMUREŞEAN SĂRBĂTORIT LA ARDUD – SATU MARE

Bust_Bartolomeu_foto_Dragomir Ignat

de Dragomir IGNAT

În a doua parte a lunii iulie 2013, în oraşul Ardud din judeţul Satu Mare s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului „Ardudul medieval”, manifestare culturală menită să readucă în memoria locuitorilor file din istoria zonei. Festivalul a fost organizat de către Primăria oraşului (primar, ing. Ovidiu Duma), împreună cu Casa de Cultură „Augustin Mircea”, cu sprijinul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean. dezvelire bust_foto_Dragomir IgnatEvenimentul în sine a depăşit sfera interesului local pentru că în cadrul lui a fost dezvelit bustul maramureşeanului Bartolomeu Dragfi, ctitor al Cetăţii Ardudului, din familia marmureşeană a Drăgoşeştilor, urmaşi ai lui Dragoş-Vodă. Oraşul Ardud, atestat documentar încă din 1215, este menţionat ca fiind moşie a fraţilor Balc şi Drag, comiţi ai Maramureşului, care devin unici proprietari ai lui în 1392. Din această familie se va naşte neamul IMG_9192_foto_Dragomir IgnatDragfieştilor, care va stăpâni moşia până în anul 1555, la dispariţia lui. Bartolomeu Drag sau Dragfi, după ce şi-a maghiarizat numele, a primit permisiunea de a ridica o cetate pe moşia Ardudului, iar construcţia ei a început în anul 1481. Ea a fost înălţată pe ruinele unei foste cetăţi mai mici şi a fost construită din piatră, având patru turnuri cu rol de apărare. Aşadar, constructorul de drept şi de fapt al cetăţii Ardud este maramureşeanul Bartolomeu Dragfi şi cetatea va aparţine familiei până la moartea timpurie a ultimului ei reprezentant, Gheorghe Dragfi. După moartea acestuia, cetatea ajunge în stăpânirea principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund. Ea va rămâne în proprietatea principelui Transilvaniei până în 1629, când principele Rákoczi I o donează, împreună cu domeniul aferent, văduvei baronului Károly, Zsegnei Barbela, iar apoi, în 1663, Mihai Apafi o donează magnatului Károly László. Cel care renovează cetatea, dându-i aspectul unei cetăţi-castel cu patru Karolyi Sandor_foto_Dragomir Ignatturnuri şi pivniţe subterane concepute în stil gotic, este Károly Sándor. El îşi va muta aici reşedinţa în 1720, dar va locui mai mult în capitală, la Budapesta, urmărind de acolo mersul lucrărilor de restaurare şi reconstrucţie. În timpul reconstrucţiei se va renunţa în bună parte la stilul gotic, astfel, încât la finalizarea lucrărilor, noul castel a putut fi încadrat mai degrabă în stilul baroc. Cetatea-castel va mai avea nevoie de renovări în 1783, 1860 şi 1896. Ca un fapt aparte e de menţionat că în capela cetăţii de aici şi-au legat destinele, în 1847, poetul Petöfi Sándor cu Iulia Szendrei, fiica intendentului cetăţii Ardud. Viaţa de cuplu va fi curmată timpuriu de moartea eroică a Cetatea Ardud_foto_Dragomir Ignatpoetului în timpul revoluţiei de la 1848. Recent, castelul a fost restaurat şi consolidat prin programul „Circuitul Târgurilor Medievale din Transilvania de Nord”, fiind redat circuitului turistic. Festivalul medieval iniţiat, care a cuprins trupe de cavaleri şi domniţe din Târgu-Mureş, Cluj, Bucureşti şi, evident, din localitate, precum şi actori ai Teatrului din Satu Mare, tocmai în acest scop a fost gândit. În cadrul simpozionului pe probleme de istorie locală organizat cu ocazia dezvelirii bustului lui Bartolomeu Dragfi, au conferenţiat prof. univ. dr. Marius Diaconescu, de la Universitatea Bucureşti, descendent prin bunici din Ardud, despre istoricul familiilor maramureşene în zonă şi influenţa lor în politica Imperiului Austro-Ungar, dr. Livia Ardelean, cercetător la Arhivele Statului din Cluj-Napoca, despre viaţa socială şi economică a zonei în Evul Mediu şi dr. Viorel Ciubotă, cercetător istoric, despre Ardudul în izvoare istorice. În cadrul simpozionului a fost lansat romanul „Şerpoaica” scris de Karina Vlad, fiică a oraşului, fostă jurnalistă sătmăreancă, în new_image_foto_Dragomir Ignatprezent trăitoare în Portugalia, şi s-a cântat muzică medievală. Acum, în Ardud, în apropierea cetăţii, tronează două busturi, cel al maramureşeanului român Bartolomeu Drag şi cel al ungurului Károly Sándor, ambii foşti ctitori ai ei. La sărbătoare au participat pentru a rememora istoria locului ardudenii români, maghiari, nemţi, precum şi oaspeţi din ţară şi din Ungaria. E şi acesta un semn al interculturalităţii şi al convieţuirii în armonie.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: