Teoria semnalului costisitor – o posibilă explicaţie a somnului şi a viselor REM

de Amza JUCAN

4vise_r_gDeşi funcţia somnului şi a viselor REM (vise în care cel care visează este protagonistul principal şi resimte, în timpul lor, trăiri fizice) rămâne necunoscută, anumite teorii evoluţioniste, cum ar fi teoria semnalului costisitor (TSC), oferă argumente care ar putea fi considerate un punct de plecare în sprijinul elucidării acestui mister. Un studiu recent porneşte de la premisa că multe dintre semnalele produse de creierul uman în starea de vis pot fi considerate semnale costisitoare: stimuluri emoţionale, care duc la comportamente costisitoare pentru subiect când acesta este treaz. Se ştie, astfel, că un individ se poate vedea în vis ca având un anumit handicap (îi lipsesc hainele, şi-a pierdut banii sau buletinul, este atacat etc.). Acest „visător” va fi influenţat în starea de veghe de conţinutul neplăcut al visului, în sensul că va semnaliza un ego „handicapat”, manifestat prin afişarea aceloraşi emoţii intense sau dispoziţii psihice simţite în vis. Un impact şi mai puternic se va face simţit în cazul în care subiectul decide să împărtăşească visul cu alte persoane. Individul va folosi conţinutul viselor în sprijinul unor strategii autohandicapante în relaţie cu persoanele din anturajul apropiat. Utilizarea unor asemenea semnale costisitoare psihic are rolul de a facilita anumite nevoi comunicative vitale ale persoanei care visează.

O mare parte din conţinutul viselor REM este legată de şi chiar produsă de fiziologia REM. Activarea creierului limbic (cel răspunzător de emoţii) se manifestă în vise care conţin situaţii sociale de mare greutate emoţională. TSC poate explica atât efectul viselor, cât şi manifestările fiziologice aparente în REM. TSC porneşte de la premisa că semnalele implicate în comunicarea dintre indivizi trebuie să fie imposibil (sau extrem de dificil) de falsificat, pentru a fi funcţionale şi credibile. Semnalele greu de falsificat sunt acelea care sunt greu de produs, aşadar costisitoare din punct de vedere metabolic, motor, sau behaviorist. Acest cost ridicat e o garanţie de autenticitate, absolut necesară în anumite momente, când indivizii au nevoie de semnale credibile pentru ei şi este mai mare pentru indivizii de calitate superioară decât pentru cei de calitate inferioară, sau când aceştia din urmă plătesc un preţ mai ridicat pentru acelaşi semnal (în cazul nostru intensitatea somnului REM) în comparaţie cu indivizii superiori. Această teorie presupune că indivizii de calitate inferioară nu emit semnale false, în general, pentru că nu e rentabil: ar plăti un preţ prea mare şi nu sunt dispuşi la aceasta.

Visele pot fi considerate semnale pentru că produc în mod cert efecte emoţionale, care la rândul lor au capacitatea de a transmite un anumit mesaj. Ele sunt greu de falsificat, din cauza caracterului lor involuntar, precum şi datorită bagajului emoţional puternic. Diferite emoţii sunt prezente în toate visele, acestea fiind negative în 80% din visurile persoanelor de ambele sexe. Visurile reprezintă situaţii sociale, pentru că cel care visează nu se vede niciodată singur în vis, ci însoţit de două, trei sau chiar mai multe persoane. Emoţiile negative reprezintă un handicap al individului în relaţie cu ceilalţi, însă prezintă avantajul sincerităţii în situaţiile de comunicare, îmbunătăţind prin aceasta relaţiile sociale ale „visătorului”. Se poate pune şi în acest caz (ca în multe altele) că natura nu-i agreează pe cei care trişează şi îi divulgă, oferind în schimb compensaţii sau gratificaţii pentru onestitate.

Se ştie că emoţiile negative declanşează reacţii empatice şi de ajutor în relaţie cu ceilalţi, de aceea nu e surprinzător ca acest mecanism să funcţioneze şi la nivelul viselor. S-a şi observat că indivizii ocupaţi cu o schimbare de status şi preocupaţi mult de aceasta îşi amintesc visele în proporţie mai mare decât cei mulţumiţi de statutul lor sau resemnaţi (80% la primii, în comparaţie cu 30-50%, la ceilalţi).

Studiul concluzionează că teoriile legate de TSC şi visele REM apar promiţătoare şi vor trebui studiate mai mult în viitor pentru a aduce o îmbunătăţire în relaţiile interumane.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: