Sanctuarul cuvintelor

Adrian Pop_Surdesti_2013

de Adrian POP

zilnic
a trecut prin iad şi paradis
pe cărări cunoscute numai de el
aripa de beton a oraşelor
nu i-a strivit
pleoapele calm umbrite
iar sufletul îi era frumos:
o creangă de brad
arcuită sub povară moale de nea
spunîndu-şi cu muţenie durerea
gura i s-a întipărit
în ceara toamnei molatece
clopotele serii
încă bat pentru sufletul său
de copil cu spice în mână
de atîta iubire
pentru umili şi peisaje adormite în amurg
trupul lui s-a prefăcut
în treapta focului mare
înaintea căruia
se topeşte
fruntea de gheaţă a nopţii
fericiţi sînt aceia ce-l aud…

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: