„Fără doar şi poate”, sau „fără dar şi poate”?

de Cornel MĂRGINEAN

Par-o-le_foto_Delia FloreaDe când am auzit pentru prima oară această expresie mi-a rămas în minte, mai mult intuitiv, contra-sensul dintre înţelesul cuvântului „doar” şi cel al înţelesului cuvântului „poate”.

Când se apelează la această expresie?… „Fără doar şi poate”. Atunci când se fac asigurări asupra ideii că nu există o altă cale de mers sau nu se găseşte uşor o altă cale, la fel de sigură. Mai mult spus, pe calea pe care se va merge, lucrurile sunt, evident, în ordine.

Pe lângă faptul că am auzit expresia în limbajul curent, am găsit-o folosită şi în literatură sau în lucrări tehnice scrise. „

Cuvântul „doar” are una dintre explicaţii în DEX dată prin expresia „fără doar şi poate” adică „fără nici o urmă de îndoială” sau „neapărat”. Pe de altă parte, explicaţia sensului cuvântului în DEX este bazată pe „cumva, oare, oarecum, poate”, cu sensuri îndepărtate de precizia dată expresiei.

Cuvântul „poate” este sinonim cu „posibil, probabil, pesemne, păsămite”.

Recent, am citit un articol al doamnei Ileana Vulpescu, în care se precizează faptul că expresia „fără doar şi poate” este folosită în mod eronat, deoarece forma sa iniţială şi corectă este „fără dar şi poate”. Excluderea categorică prin „fără” a lui „doar” şi al lui „poate” pare la prima vedere în ordine pentru a scoate în evidenţă neechivocul necesar a fi spus. Privind însă cuvântul „dar” comparativ cu „doar” în relaţiile dintre cuvintele „dar/poate” şi „doar/poate” aceste relaţii sunt diferite. Pare mai plauzibilă greutatea relaţiei „dar/poate” în a exprima ideea finală a expresiei puse în discuţie.

Auzind expresia spusă aşa: „fără dar şi fără poate”, transmiterea ideii de „fără nici o urmă de îndoială” pare firească. Simplificarea „fără dar şi poate” presupune o anumită greutate în a fi ascultată, dar nu duce la sesizarea unei discrepanţe ideatice, aşa cum se întâmplă în cazul ascultării expresiei „fără doar şi poate”.

Cum de s-a strecurat în DEX, totuşi, o astfel de aproximaţie? Între „doar” şi „dar” este o distanţă sesizabilă.

,,Doar” vorbeşte despre o condiţionare asupra neechivocului mai nuanţată decât vorbeşte „dar”. Tocmai acest grad diferit de nuanţare face ca sensul lui „dar” să fie mai adecvat expresiei decât sensul lui „doar”.

Nu ştiu ce documentare are doamna Ileana Vulpescu asupra a ceea ce a afirmat privind corectitudinea lui „dar” în raport cu „doar”. Eu îi dau crezare. Nu pentru că este o personalitate în domeniu sau pentru calităţile de scriitoare, ci pentru că orice vorbitor atent al limbii române poate cântări şi poate distinge situaţia singur.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: