Alunul din fîntînă

de Daniela Cecilia BOGDAN

Ochiul fîntînii
a rămas fără pleoapă.
Din lacrima apei
şi din aburul pietrei
a răsărit alunul –
cumpănă peste tăişul setei.
La subsuoara lui
şi-au făcut cuib, duminici,
unde Porumbelul Alb
atinge odihna.

Cu degetele-mpreunate,
Apa-i ocroteşte Răstignirea.