Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” l-a avut ca invitat pe dr. Ioan Marchiş

de Gelu DRAGOŞ

Joi, 2 aprilie 2015, la cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului”, ajuns la numărul 8, a fost invitat Ioan Marchismaestrul Ioan Marchiş. În prima parte s-au prezentat câteva semne sacre maramureşene, printre care şi nodul dacic. Sculptorul Ioan Marchiş clasifică nodul dacic în patru variante principale: „1. nodul sacru (centrul gol, sonor); 2. nodul dracului (cu fiecare element din compoziţie diferit de celelalte şi cu centrul plin); 3. nodul nonspaţial (element plan sau în relief, deseori confundat cu simbolul soarelui); 4. nodul labirint”. Discursul maestrului Ioan Marchiş a fost deosebit de captivant. Experienţa, priceperea de a mânui cuvintele i-a acaparat pe cursanţi.

În a doua parte a cursului, lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan a prezentat semnificaţia Floriilor, Moşii de Florii şi Moşii de Paşti din Ungureni, Ţara Lăpuşului. „În prezent, Moşii de Paşte au loc în Ungureni la biserica veche de lemn din sat împrejurul căreia se află şi cimitirul (se aprind la morminte lumânări, la miezul nopţii, la căpătâiul celor adormiţi; lângă biserica veche sunt lespezile de piatră), iar Moşii de Florii şi Moşii de Ruslii au loc la biserica nouă din satul Ungureni (la biserica nouă din sat lipsesc lespezile de piatră, mesele, iar colacii, prinosul, crestata, pupii se pun pe faţa de masă brodată sau pe desagă). În trecut, vasele cu seminţe care urmau să fie semănate în ţarină (nu lipseau sarea, tămâia, lumânarea) se ridicau de la biserică de Florii” – a subliniat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan.

Aprilie/prier cunoaşte mai multe denumiri regionale: florar, luna florilor. Floriile sunt zeiţe ale primăverii, personificări ale florilor, celebrate în Duminica Floriilor. Conform calendarului creştin, duminica sărbătorim intrarea Domnului în Ierusalim. Este una dintre puţinele zile cu dezlegare la peşte din Postul Paştilor.

În mitologia romană o întâlnim pe zeiţa Flora, în mentalitatea românilor din societatea tradiţională, de Florii are loc nunta urzicilor, pentru că atunci înfloresc urzicile.

Sâmbăta Floriilor reaminteşte de Lazăr cel sărman, de Lazăr înviat din morţi, dar şi de Lăzărel. Se crede că zarzavaturile, pomii plantaţi sâmbăta ar prinde floare. Se consideră că este de bun augur plantarea florilor.

O legendă anunţă că Maica Sfântă a binecuvântat salcia, deoarece a ajutat-o să treacă peste o apă atunci când a vrut să ajungă la Iisus răstignit pe cruce. De aceea, de Florii, salcia este sfinţită. Ramurile de salcie se pun pe la icoane, la fereastră (funcţie apotropaică). Reamintim câteva practici rituale magico-simbolice: „Din nuiele de salcie se pregătesc cercuri, care se anină în pomi pentru a da roade (funcţia agrară, ciclică, de regenerare, de fertilitate). Cu ramuri de salcie sunt atinse vitele pentru a nu pierde mana, pentru a fi «vlăstoase» [«lăptoase»]; pruncii sunt atinşi simbolic cu ramuri de salcie pentru a creşte. Mâţişorii din salcie sunt de bun augur: se pun în stupi pentru ca albinele să dea miere, se inserează în straturi pentru a sista dăunătorii. Exită o serie de prescripţii ritualice: se crede că cine se încinge cu o nuia de salcie la brâu nu va avea dureri de spate; fumul mâţişoarelor îndepărtează fulgerul, grindina; ramura de salcie atinsă de păr facilitează creşterea podoabei capilare (magie simpatetică) etc. «Mâţişoarele» sfinţite de Florii şi în prezent sunt duse de maramureşeni acasă pentru a fi feriţi de tunete, de fulgere, pentru a nu se abate grindina” – a menţionat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan.

În momentul de faţă, de Moşii de Florii întâlnim anumite etape: „împărţirea ofrandelor rituale la mormânt (prinosul, pupii, staulul cu miei crestata), slujba religioasă unde întâlnim colacul preotului cu însemnele greceşti: «Iisus va învinge!» În prezent, la mormânt, oamenii ating mormântul cu fruntea, fac metanii, stau în preajma mormântului în cerc (reminiscenţa unui cult solar, se atestă vechimea obiceiului). Prinosul era preparat de văduvă, de femeia „curată”, de prinosiţă. Iniţial, Moşii de Florii, Moşii de Paşti, Moşii de Rusalii includeau mai multe funcţii: apotropaică (de exemplu, mâţişoarele/ramurile de salcie fereau ogorul de grindină, de fulgere), de fertilitate (de exemplu, vasul cu seminţe ridicat din incinta bisericii de Florii, prinosul dat vitelor din gospodărie ca hrană pentru a spori mana etc.), de mediere conştientizată (om-Dumnezeu), de socializare (participa întreaga comunitate), de iniţiere (relaţia copii-adulţi, raportul tineri-maturi/bătrâni). Comunitatea avea obligaţia morală de a-i ajuta pe cei sărmani (primeau pomană). Moşii de peste an reprezintă apanajul femeii, pentru că ei îi revine obligaţia morală de a pregăti bucatele tradiţionale. Femeile care nu îşi cinsteau strămoşii erau sancţionate de comunitatea de tip tradiţional. Masa ritualică de pomană, în cinstea celor adormiţi, subliniază legătura dintre cei vii şi cei adormiţi. Nu întâmplător există convingerea că, pe perioada Moşilor, cei vii mănâncă împreună cu cei adormiţi, că de Rusalii, spiritele celor răposaţi trebuie să se reîntoarcă în lumea fără dor. În prezent, Moşii de peste an din Ţara Lăpuşului sunt obiceiuri supuse desacralizării. Cu toate acestea este foarte important că aceste obiceiuri se practică şi în prezent. Documentarele etnologice vizionate la curs atestă acest aspect” – a precizat lect. univ. dr. Delia Răchişan.

Program curs 9. Excursie tematică în satul Recea, acasă la atelierul cursantului Bud, 16 aprilie 2015.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: