Locul de lumină

de Elena ARMENESCU

Elena Armenescu

Eu, ca Orfeu călător prin căutări respiram
Depărtarea, iar acum de departe mă-ntorc şi ram
Aduc în locul acesta sfânt, loc limpede în univers
Unde Lumina m-a sărutat întâia oară-n al ei mers!

Pe ţărmul gândului, lângă oceanul foşnitor
Urcă în mine un timp ce l-am crezut pierdut
Grădini fabuloase învăluite în zâmbetul luminii
Caii nedumeririi alergând pe pajiştile firii…

Râul limpede, lin, miresme răcoroase, pure
Meleag drag de atracţii, sub cerurile azure
Iarba crescută sub legile divine, lângă turn
Scăldate-n şuvoiul luminii astrale, nocturn!

Într-un dans nemaivăzut, într-un ritm neştiut
Al acelui demult, aproape uitat început
Viaţa îşi face sălaş tăinuit, gata să înfioare
Lumi cosmice şi cosmic dor, clădind în fiecare.

Vieţuitoarele micile, marile aleargă-n triburi,
Se apropie se depărtează, libere, sub nimburi
luminoase, vegheate tăcut de atent heruvim
Joaca lor parcă-i chemare, invitare în sublim.

Păsări cu puii de aur, de argint, în volute
Ofrande moi aerului, adună tainele pierdute
Le poartă-n guşile sătule, botezându-se cu zări
Sub scutul răcorii seara, le risipesc în duioase cântări.

Aici, în locul acesta misterios, plin de lumină
Am visul elixir, trăirea roib, cea mai deplină!
Aici, tălpile mele aproape eteric atins-au cărarea
Iar gândul zburdălnicind prin timp, cugetarea.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: