Pe atunci

de Lucica DRAGOŞ

zilele scurte
de toamnă alunecau
spre serile reci
când flacăra focului
din soba cu lemne
îndulcea şederea în casă

în aerul proaspăt

cu mireasmă de pâine
coaptă şi lapte

pe strujacul umplut cu târsă
în patul din lemn de cireş
copiii dormeau
zâmbind
în somn

doar mama
la gura sobei
pe un scăunel

cu mâinile obosite
împăturite în poală
moţăia

aşteptându-l pe tata
să se întoarcă acasă
din şut

de la mină.