COCREAŢIE, COMUNITIZARE, CARACTER: soluţii la colapsul bibliotecilor publice (reacţie la nişte emisiuni ale televiziunii Publika)

Efectul_domino_cu_cărți_BM_Hasdeu_Chisinau

Efectul domino cu cărţi (Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău)

conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Se vehiculează de mult timp ideea despre colapsul bibliotecilor (nu numai publice, ci şi universitare, şcolare etc). Cititorii s-au rărit prin biblioteci. Se vede cu ochiul liber, dar se simte şi în societate acest abandon al lecturii. Primul semn al abandonului lecturii este vocabularul omului. Oamenii în etate se folosesc de un număr de cuvinte redus, încâlcit cu rusisme[1] iar neologismele nu le întâlnim nici în mass-media. Această problemă devine una de interes naţional, atâta timp cât conducerea unui stat se preocupă de limbă, întâiul element constitutiv al unui popor. Dar aceasta ar fi subiectul altei abordări. Să ne întoarcem la cititorii bibliotecii.

Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională (în repetate rânduri am tras clopotele vizavi de cititori şi statistici în bibliotecile publice) sintetizează cifrele raportate la sfârşitul anului de către bibliotecile raionale şi nici măcar nu au sesizat că cititorul pleacă din biblioteci, nu au intuit complexitatea problemei, nu au demarat (în plan instructiv-metodic şi politic) nimic pentru revitalizarea bibliotecilor publice. De altfel nu există, de facto, o guvernare a bibliotecilor publice conformă Legii cu privire la biblioteci (şi aceasta adoptată cu 18 ani în urmă).

Acum, nu putem da vina pe cele două instituţii, mai sus amintite, că oamenii nu citesc, dar scăparea lor este că trebuiau să anticipeze declinul unui sistem de biblioteci publice din RM. Au funcţia de cercetare, sistematizare, identificare a tendinţelor şi furnizare de soluţii. Practica încetăţenită era să raportăm rezultate pozitive la întrunirea profesională anuală, unde ar fi trebuit să se traseze direcţii de urmat pentru a evita declinul. Dacă luăm ultimii zece ani nu s-a luat nicio hotărâre, nu s-a elaborat nici un document, nu s-a investit în nicio bibliotecă pentru modernizare sau echipament tehnologic. Învăţaţi cu aşa comportament politic (la nivel naţional şi local) bibliotecile, rămase pe cont propriu, au acţionat fiecare după posibilităţile locale şi profesionale. Sunt exemple de bune şi frumoase practici, dar sunt puţine dacă le raportăm la numărul şi situaţia, în ansamblu, a celor 1380 de biblioteci publice. În urma emisiunilor de la Publika TV, nu manipulăm micile succese obţinute izolat, acum identificăm, atenţionăm probleme, căutăm soluţii.

Bibliotecarul, abandonat şi el, are cea mai plauzibilă şansă de a rezolva, singur, această problemă. Noi credem că a venit momentul să se pună capăt lamentării pe marginea vremurilor grele, crizei, situaţiei politice turbulente şi să vedem ce putem face pentru revitalizarea bibliotecilor. În cadrul şedinţei din iunie a Clubului „Biblioteca Mov”, de la BM „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, a fost prezentat un model de revitalizare a bibliotecii Modelul Ridderstrale/Wilcox – un model din business, dar un model bun de urmat şi pentru alte domenii. Ar fi un început de revitalizare.

Un lucru trebuie să înţeleagă bibliotecarul: chiar dacă guvernul, fondatorul va investi în reparaţie, dotări cu tehnologie, soft de bibliotecă şi echipament tehnic, cititorul nu va alerga la bibliotecă, necititorul nu se va face, de dragul unui local frumos, un cititor modern. Bibliotecile trebuie să fi observat că oamenii din comunitatea lor, mai mult ca niciodată, au tendinţa de a se organiza în mici sau mai mari grupuri, în cadrul cărora îşi creează propriile produse, le expun, îşi expun propriile experienţe. În afara acestor reuniuni, nu-i interesează altceva decât doar personalităţi, caractere, instituţii integre, care-şi pot înţelege utilizatorii, care luptă pentru ei, care-i cointeresează. Vă amintiţi ce-a răspuns tânărul întrebat de reporterul Publika de ce nu citeşte? Nu sunt cointeresat! El nu a zis Nu mă interesează! Mai gândindu-se puţin, a adăugat: Nici timp nu prea am…

Îmi era jenă pentru bibliotecarii intervievaţi şi de argumentele pe care le invocau. Oamenii nu mai au simpatie pentru cei care se autovictimizează. Bibliotecarilor, mai ales din spaţiul rural, uitaţi de toţi şi de toate, le place să se autovictimizeze, astfel gândind, ei se absolvă de vina declinului bibliotecar. Omul din comunitate ar intra într-un local unde ştie că va găsi un alt om care se lamentează pe vremurile grele, neajunsurile care-l copleşesc?… „Îi foarte greu să stai şi să aştepţi ca măcar cineva să-ţi treacă pragul…”, spune bibliotecarul. Nu vă aminteşte aceasta de „refrenul” permanent al bătrânilor? Oare să se fi gândit bibliotecarul că biblioteca este veche şi nimănui nu-i trebuie un lucru învechit? Doamne, fereşte! De ce să stea trei bibliotecari în bibliotecă şi să aştepte… ei trebuie să fie acolo unde se joacă copiii, la primărie, la şcoală, la grădiniţă, la stadion, la prăşit etc. În comunitate trebuie să fie şi să ştie ce vor de fapt oamenii comunităţii.

Pentru a remedia dificultatea în care a ajuns biblioteca, trebuie să înţelegem cum să recâştigăm încrederea oamenilor în instituţia educaţională, informaţională, culturală – biblioteca publică. Trebuie să „comunitizăm” biblioteca. S-o facem parte a comunităţii, s-o facem centrul comunităţii.

Cum? – Ne poate fi de ajutor marketingul. Philip Kotler în cartea „Marketing 3.0”, un concept de viitor al marketingului, insistă pe ipoteza că pietrele unghiulare ale practicilor viitoare de marketing sunt cocreaţia, comunitizarea şi caracterele integre[2], ceea ce oamenii apreciază şi aşteaptă să li se întâmple. Să desfăşurăm în continuare, în abordare biblioteconomică, aceste trei concepte.

Succesul unei instituţii precum e biblioteca nu se poate obţine fără sprijinul comunităţilor. Seth Godin, cunoscut autor de marketing, argumenta că dorinţa consumatorilor este să intre în legătură cu alţi consumatori[3]. Cei care vor să urmeze această tendinţă/cale (dar alta nu există) ar trebui să găsească moduri de acomodare şi să-i ajute pe oameni să se conecteze unii cu alţii în cadrul unor comunităţi. Comunitizarea, conceptual, este strâns înrudită cu tribalismul din marketing, pe care îl susţine Godin.

Relaţiile bibliotecii cu comunitatea sunt puternic bazate pe raporturile ei cu indivizii din comunitate, cu fondatorii şi cu decidenţii din administraţia locală. Activitatea bibliotecii trebuie să fie orientată către comunitate şi, ca scop final, să fie de folos membrilor comunităţii. Bibliotecile ar trebui să conştientizeze acest lucru şi să participe la educarea şi dezvoltarea comunităţilor. Exemple sunt multe în bibliotecile din Occident – le putem urma. Dar avem şi exemple auhtone.

Biblioteca Hasdeu_Chisinau

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Dezvoltarea comunitară este un subiect prioritar al managementului unor biblioteci, printre care şi Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. În susţinerea dezvoltării comunitare, BM menţine şi dezvoltă o nouă modalitate de comunicare a bibliotecarilor, un dialog profesional în cadrul unui ciclu de întruniri cu genericul Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, suport informaţional pentru comunitatea chişinăuană: servicii, programe. Un alt mecanism de susţinere a comunităţii prin servicii de bibliotecă este programul de instruire Adaptarea BM la necesităţile comunităţii chişinăuene. BM a devenit un centru comunitar activ, acţionând ca mediator şi coordonator, asigurând accesul la informaţiile comunitare cu o acoperire foarte largă şi accesibilă a tuturor aspectelor vieţii comunităţii locale:

  • BM creează şi oferă spaţii în care comunitatea se exprimă, expune, întâlneşte, studiază, se distrează, lecturează, creează, discută, dezbate, ajutându-le să dea sens comunităţii;
  • BM pune la dispoziţie pe toate căile, fizic şi virtual, stocul de materiale şi resurse informaţionale pentru chişinăueni;
  • BM sporeşte continuu furnizarea serviciilor cu valoare adăugată, alături de cele tradiţionale;
  • BM înrolează forţă profesională tânără, competentă, care animă serviciile publice prin abilităţi ITC, dezvoltă programe de formare profesională a

Cocreaţia este a doua piatră unghiulară a marketingului 3.0 (termen propus de C. K. Prahalad pentru a descrie noua abordare a inovaţiei). „Acumularea experienţelor individuale ale consumatorilor este cea care creează maximum de valoare pentru un produs. Când consumatorii individuali trăiesc experienţa contactului cu un produs, ei personalizează această trăire în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe unice”[4]. Autorul, de la Harvard, Philip Kotler, consideră […] că există trei procese esenţiale ale cocreaţiei. În primul rând, firmele trebuie să creeze ceea ce noi numim o „platformă”, adică un produs generic care poate fi adaptat şi personalizat mai departe. În al doilea rând, ele trebuie să le permită consumatorilor individuali din interiorul unei reţele să adapteze platforma în conformitate cu caracteristicile identităţilor lor singulare.

În spiritul acestui concept, BM a iniţiat un proiect de inovare a modelului de relaţii cu utilizatorii Biblioteca Municipală – platformă publică pentru utilizatori, pentru chişinăueni. BM îşi consolidează rolul de actor comunitar important prin lansarea unor servicii on-line moderne, ca: asigurarea unor platforme on-line pentru grupuri de discuţii, opinii; asigurarea facilităţilor pentru e-tranzacţii – de exemplu, programări, completarea formularelor, rezervarea participării la evenimente; asigurarea accesului virtual, astfel încât chişinăuenii să aibă acces la informaţii şi servicii, de la domiciliu sau de la serviciu, posibilitatea de a interveni în activitatea noastră cu sugestii, propuneri, proiecte inovative, cu conţinut digital.

Un exemplu de cocreaţie este blogul BM „Bogdan Petriceicu Hasdeu” „Chişinău, oraşul meu”, un exemplu de reală cocreaţie a utilizatorilor. Cititorii blogului (220 de mii) participă activ la îmbogăţirea materialelor despre Chişinău, rectifică date, trimit documente vechi, de epocă, pentru a-şi ilustra poziţia, iau atitudine faţă de conţinut, propun noutăţi etc. BM caută să profite de cocreaţia care are loc în reţeaua orizontală a utilizatorilor.

La fel de importante sunt preocupările pentru construirea caracterului bibliotecii, totdeauna necesare, dar acum imperative!

ADN-ul bibliotecii, sau în versiune americană, brandul, multe veacuri, a fost cartea. Astăzi, cartea este în derivă. Tot în derivă (suntem convinşi că va fi în stare să-şi îndrepte în direcţie corectă pânzele) se află şi biblioteca – păstrătoarea, organizatoarea şi valorificatoarea patrimoniului scris. Unele biblioteci au conştientizat pericolul, au identificat diverse căi de urmat pentru a menţine biblioteca în folosul comunităţilor. BM „Bogdan Petriceicu Hasdeu” şi-a elaborat o strategie pe termen lung, şi-a revizuit misiunea, viziunea şi valorile comune, şi-a înregistrat marca la AGEPI. Am elaborat un logo în consens cu contextul în care operăm, unul hibrid, care semnifică cartea în transformare, în tranziţie spre cartea electronică şi construim, tenace, sistematic, caracterul propriu, diferit de alte biblioteci, de alte instituţii culturale. Este un angajament dificil şi nu fiecare şi-l poate asuma. Noi am riscat, am muncit, şi primele rezultate sunt că: încă mai avem cititori, am devenit utilizabili şi de la distanţă, cu un număr mult mai mare decât în alte instituţii similare; biblioteca a devenit loc de socializare pentru mulţi chişinăueni; oferă servicii comunitare, se implică în proiecte de dezvoltare comunitară, provoacă şi organizează evenimente comunitare de anvergură; a devenit un for cultural; este o instituţie care susţine orice efort al chişinăuanului către cunoaştere, cultură, informare, libertatea de expresie, este cunoscută ca o bibliotecă luptătoare, o bibliotecă inovatoare. BM caută să fie autentică, să furnizeze experienţe pe care le aşteaptă şi le doresc chişinăuenii.

Bibliotecile din teritoriu şi-au pierdut autenticitatea pentru că nu se preocupă de imaginea bibliotecii, nu adaptează biblioteca la necesităţile, mereu în schimbare, ale cetăţenilor. Întrebaţi (într-un sondaj IMAS, 2011) ce trebuie să facă biblioteca pentru a reveni glorios în viaţa cetăţenilor, respondenţii au trasat cam aceleaşi lucruri pe care le-am înşirat mai sus. Cetăţenii ştiu ce trebuie să facă bibliotecile! Bibliotecarii, cu părere de rău, stau şi aşteaptă ca cineva să le treacă pragul.

Suntem convinşi (noi, cei de la BM) că conceptele cocreaţia, comunitizarea şi caracterul evidenţiate ca pietre unghiulare ale marketingului actual, explicitate şi translatate în programe de instruire, ar urni bibliotecile publice spre revitalizare. Sunt responsabilităţi ale celor două instituţii amintite în capul articolului.

Sunt elemente ale marketingului 3.0, care este un demers colaborativ, cultural şi spiritual, exact pe ce trebuie să se plieze activitatea de revitalizare a instituţiei bibliotecare.

_________________
[1] În Republica Moldova (n.r.).
[2] Kotler, Philip; KartaJaya, Hermawan; Setiawan, Iwan. Marketing 3.0 : de la produs la consumator şi la spiritul uman. Bucureşti: Publica, 2010. p. 53.
[3] Godin, Seth. Triburi. Bucureşti: editura Publica, 2011.
[4] Kotler, Philuip; KartaJaya, Hermawan; Setiawan, Iwan. Marketing 3.0 : de la produs la consumator şi la spiritul uman. Bucureşti: Publica, 2010. p. 54.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: