IA (DE) LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PETRE DULFU”

iile Bibliotecii Petre Dulfu

Liana Silaghi, Dorina Oşan, Angelica Simionca, Dana Borbei, Florina Vanciu, Daliana Bonaţ, Aristiţa Borbei, Daniela Pop, Simona Dumuţa, Alina Lemnean

de Ioan NEAMŢIU

Miercuri, 24 iunie a.c., o parte din frumoasele bibliotecare de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” au venit la serviciu îmbrăcate în frumoase ii româneşti. Astfel a fost întâmpinată (şi) la biblioteca noastră „Ziua Universală a Iei”. Totodată, la Sala de lectură „George Pop de Băseşti” a fost organizată o bogată expoziţie de carte care marchează această zi. Expoziţia are cel puţin dublu rol: de a evidenţia cărţile din colecţia Bibliotecii, care acoperă tema şi de a arăta că această instituţie este, mereu, pe fază în ceea ce priveşte marcarea evenimentelor culturale. „Portul popular, cel în care s-a îmbrăcat sufletul românesc bun şi omenos, ne transmite emoţii şi sentimente profunde. De aceea am ţinut să ne alăturăm şi noi demersurilor românilor de pretutindeni, înveşmântându-ne într-una din piesele sale. Să arătăm că suntem mândri că suntem români […]”, ne-a declarat bibliotecara Angelica Simionca, care se ocupă de expoziţiile de la Sala de lectură, având, totodată, studii şi preocupări în zona etnografică.

Ziua de Sânzâiene (24 iunie) marchează – începând cu anul 2013 –, pe lângă sărbătoarea creştină cu toate semnificaţiile ei, şi „Ziua Universală/Internaţională a Iei”. Aceasta, datorită unei iniţiative inedite care a luat naştere pe Facebook şi care a unit iubitorii României din toate colţurile lumii. Românii din toată lumea văd în acest element al costumului popular un simbol al identităţii şi creativităţii populare româneşti. În esenţă, portul popular românesc – şi ia în special – reprezintă curăţenia, frumuseţea şi demnitatea spirituală a neamului. Aceste valori trebuie recuperate din strămoşi, ca o comoară nepreţuită care ne poate salva ca naţie.

Dacă ar fi să ne rezumăm doar la definiţia de dicţionar, atunci am reţine, lapidar, că ia este o „bluză ţărănească, un fel de cămaşă din pânză de in, cu pieptul brodat în şiruri colorate” (conform: Dexonline). Însă, aşa cum am precizat mai sus, ia are o semnificaţie profundă, generând, pe cale de consecinţă, un cult al său. În ceea ce priveşte arta şi meşteşugul iei, se pot reţine, din vastitatea bibliografiei aferente, în sinteză, că, fiind „croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămaşă de sărbătoare, din pânză albă, bumbac, in sau borangic, împodobită cu broderii. Tehnica decorării ei s-a transmis de la o generaţie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Fineţea şi eleganţa materialelor folosite, croiul şi armonia cromatică au făcut din această piesă vestimentară, de multe ori, obiect de artă. Principese, regine, boieroaice au apreciat-o, de-a lungul timpului, la fel de mult ca pe realizările marilor case de modă ale vremii” (apud: ioncoja.ro).

Aşadar în această zi românii şi iubitorii României au fost provocaţi să poarte ia, splendida bluză a portului popular. „Poartă o ie oriunde te-ai afla în lume, fotografiază-te şi încarcă-ţi poza pe contul tău de Facebook. Îmbracă planeta în ia românească!”, au îndemnat organizatorii de La Blouse Roumaine, de unde a pornit iniţiativa declarării acestei zile ca „Zi Universală a Iei”, şi a acestei piese vestimentare ca brand de ţară.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: