Înfăşurat ca-ntr-un cocon, un ţinut misterios. ŞINCA VECHE. Un popas din prima călătorie pentru blog

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2382

de Adrian POP

Îmi amintesc de timpuri parcă neştiute de legendele ce înfăşurau ca-ntr-un cocon un ţinut misterios aflat undeva prin centrul hărţii… Avea rezonanţă de cărturar ilustru din veacuri apuse şi vechime cît cuprinde…
Locul se află undeva între legendara Ţară a Bîrsei, atît de pomenită în hrisoavele negustoreşti medievale, şi ţinutul vestitei Cetăţi a Făgăraşului.
Numele său – Şinca Veche. Stranii întîmplări se petrecuseră aici, la suprafaţă şi, mai ales, în subterane…
Îmi dorisem de multă vreme să ajung pe aceste meleaguri şi, iată, de Rusaliile anului 2015 am reuşit.
Cu peripeţii nenumărate, cum îi stă bine unei călătorii neprogramate şi aproape iniţiatice…

***

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2435

În vremea de prigoană a credinţei ortodoxe, în timpul împărătesei Maria Tereza, aşezarea de la Şinca Veche a fost trecută printr-o prigoană aspră, la ordinul generalului Buccow. Doar patru familii din cele peste optzeci şi opt au rămas pe vatra din bătrâni. Bisericile din grotă au servit în acele timpuri de bejenie drept loc de refugiu şi de ocrotire a credinţei, călugării continuînd să slujească Liturghia şi să reziste opresiunii religioase la care au fost supuşi românii din Transilvania.

Sinca-veche Grota_foto_Adrian PopSăpată direct în piatră, vechea biserică reprezintă nu doar un miracol al credinţei, ci şi o minune structurală. Nu ne putem decât imagina gîndul şi chinul truditor ce au dus la cioplirea şi scobirea bucată cu bucată a celor două biserici ale mănăstirii rupestre. Ferestrele au fost tăiate lateral, în partea de sus, pentru ca înăuntru să pătrundă lumină naturală. Tot printr-o fereastră sau tăietură rectangulară comunică şi cele două încăperi sau biserici, fără altă deschidere directă între ele.

În structura ansamblului, pe lîngă cele două încăperi ce serveau pentru serviciul religios există la Şinca Veche şi o a treia sală, cu uz practic, de locuinţă. Prin bolta de piatră din creasta dealului, străbate un turn deasupra vetrei care cu siguranţă era folosit pentru gătit şi încălzit. Mai mult, cînd priveşti din afară, nici nu poţi bănui că în interiorul dealului se află o turlă de biserică sfîntă, paleocreştină şi o comoară a patrimoniului naţional.

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2383Conform documentelor, mănăstirea rupestră a fost în cult pentru mai bine de un sfert de secol, şi pietrele ce au servit drept stîlpi de sprijin sau picior de prestol se mai văd încă şi astăzi. Scobite în gresia nisipoasă a unei peşteri de pe dealul Pleşu, cele două bisericuţe din grotă ar fi mult mai vechi decât o atestă documentele, dat fiind faptul că multe din datele istorice nu s-au păstrat pînă în zilele noastre.

Există o continuitate spirituală la Şinca Veche şi, deşi încă nu avem dovada arheologică certă a vechimii, istoricii au lansat diverse teorii prin care plasează locaşul de pe dealul Pleşu printre cele mai vechi aşezăminte monahale nu doar din Ţara Făgăraşului, ci din întreaga Românie.

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2373

Există indiscutabile analogii de stil şi construcţie între mănăstirea din grotă de la Şinca Veche şi bisericuţa de la Basarabi, Constanţa, datată cu C14 la anul 992. Structura bisericii din subteran este de asemenea similară cu cea de la Viştea de Jos (a doua jumătate a sec. XV) sau cu schitul de la Râmeţ, judeţul Alba, întemeiat spre sfârşitul secolului XIV.

Dincolo de tezaurul istoric încă neexplorat al mănăstirilor rupestre, există un farmec al locurilor, un iz de credinţă care mişcă sufletul, adînceşte rugăciunea şi schimbă omul.

SincaVeche_foto_Adrian Pop_2445

Când pătrunzi în peştera de la Şinca Veche, fiecare colţişor al bătrînei mănăstiri are o poveste a lui, şi poate o taină ce ochiul modern nu o ştie citi. Cert este că toate firidele şi scobiturile circulare care se văd în pereţi au adăpostit cîndva icoane. Astăzi, locaşul pare cumva văduvit şi mutilat fără minimul decorativ al cultului ortodox, şi totuşi, încă emană o mare forţă spirituală.

Dacă în urmă cu un deceniu, mănăstirile rupestre de la Şinca Veche zăceau încă în uitare, astăzi lucrurile au luat o întorsătură mult mai fericită. Un schit de maici a fost construit în ansamblul cultural-religios de la Şinca Veche, şi numeroase lucrări sunt în desfăşurare pentru a conserva, stabiliza şi valorifica bisericile rupestre din punct de vedere arheologic.

La Manastirea Sinca Veche_foto_Adrian Pop

Templul dorinţelor de la Şinca Veche

Şinca Veche atrage numeroşi căutători spirituali, arheologi, speologi, radiestezişti, precum şi o mulţime de curioşi dornici să li se împlinească dorinţele, după cum spun legendele locului. Această atracţie se datorează unui lăcaş controversat, cunoscut sub numele de Templul Dorinţelor. De-a lungul timpului, aici s-au petrecut fenomene neobişnuite, care atestă o încărcătură energetică aparte.

Istorie şi Mister

Grota Sinca Veche_foto_Adrian PopÎn străvechea ţară a Făgăraşului, la câţiva kilometri de Perşani, între oraşele Braşov şi Făgăraş, se află satul Şinca Veche. Aici îşi au rădăcinile Gheorghe Şincai – marele istoric şi filolog român, Nicolae Bălan – mitropolitul Ardealului şi Iosif Vulcan – cel care a publicat primele poezii ale lui Eminescu. La aproximativ doi kilometri de această localitate ascunsă printre dealuri împădurite, într-o zonă cu numeroase vestigii arheologice, multe rămase nedezgropate, dăinuieşte un loc plin de mistere: TEMPLUL DORINŢELOR. Mai este cunoscut şi sub denumirile de Templul Ursitelor, Grota de la Şinca Veche, Mănăstirea Săpată în Stîncă sau Templul Extratereştrilor. Grota este ascunsă în mijlocul SincaVeche_foto_Adrian Pop_2478unei păduri în care creşte o vegetaţie abundentă, semn al unei energii puternic pozitive. Drumul spre templu este marcat de o cruce construită recent, care te pune în rezonanţă cu vibraţia locului. Se merge pe o cărare îngustă şi în pantă, care se opreşte în faţa unei stînci foarte fragile, plăsmuită din gresii de Perşani. Nişte mîini necunoscute au săpat cinci încăperi cu două altare şi un culoar vertical în formă de trunchi de con, prin a cărui deschidere se vede cerul.

Din cele mai vechi timpuri, localnicii consideră acest templu un loc potrivit pentru rugăciune. Legenda spune că atunci când te aşezi sub turnul conic care comunică cu cerul şi îţi pui o dorinţă, ea se va împlini dacă ai o inimă curată şi plină de credinţă. Mai întâi, este bine să te opreşti la altarul mare, unde, cu ochii îndreptaţi spre cer, poţi să ceri iertare pentru greşeli. Apoi treci în încăperea alăturată, la altarul mic şi, cu sufletul curat, te rogi la lumina lumânărilor. Aici se află un alt mister al locului: peretele altarului are inscripţionate un portret despre care se spune că este al Mântuitorului şi două simboluri care conferă unicitate acestui sălaş – o stea cu şase colţuri, hexagrama Sinca veche_foto_Adrian Pophexagrama, cunoscută sub numele de Steaua lui David sau Pecetea lui Solomon şi cercul Yin-Yang, ambele fiind două simboluri ezoterice, cunoscute în toate şcolile de mistere. Mesajul adresat oamenilor este că aceştia deţin atât energie Yin/feminină, cât şi energie Yang/masculină, iar acestea trebuie să se unească armonios prin iubire, pentru că doar prin uniunea contrariilor omenirea va deveni ceea ce se doreşte din Înalt. De ce sunt alăturate aceste inscripţii aparţinând unor tradiţii atât de diferite? Acest chip este portretul primului „ursitor” al templului, al primului preot, este imaginea unui comandant extraterestru sau un portret al Mântuitorului nostru, Domnul Iisus Hristos? Nimeni nu a putut dezlega misterul. Nici măcar specialiştii care au venit aici nu au putut explica legătura dintre icoană şi cele două simboluri – povesteşte nea Chifer, ghidul locurilor, care e convins că e vorba de icoana Domnului Iisus.

Templul Extratereştrilor

Clarvăzătorii care au vizitat locul confirmă ceea ce spun cercetătorii, anume că Templul de la Şinca Veche este creaţia unei străvechi şi avansate civilizaţii de pe Pământ, fiind construit acum 6000-7000 de ani. Acesta nu e nici din lemn şi nici din piatră, semn că cei ce l-au construit cunoşteau proprietăţile gresiei. Nisipul fin din interiorul lăcaşului conţine cristale de cuarţ şi siliciu folosite pentru a comunica dacă nu cu civilizaţii extraterestre, atunci cu Divinitatea sau cu fiinţe din alte dimensiuni. Amatorii de suveniruri sau căutătorii de comori au luat cu inconştienţă cristalele de cuarţ care se găseau în jurul Templului, în grotă şi în pereţii altarelor. S-a pus întrebarea de ce a fost ales tocmai dealul de lângă Şinca Veche. Acesta are o formă piramidală şi deţine acel platou necesar formelor piramidale care SincaVeche_foto_Adrian Pop_2398permit captarea şi emiterea de energii. Dealul de lângă grotă, cunoscut de localnici sub numele de Dealul Ursitelor sau Dealul Pleşu (cel pleşuv) este un loc pe care nu se poate cultiva nimic, deşi specialiştii agronomi au încercat. Însă solul pare a fi fost iradiat în urma aterizării unei nave extraterestre. Mai mult, la câţiva kilometri de drumul care duce spre templu se află un fel de amfiteatru acoperit cu iarbă şi arbuşti, un spaţiu cu un diametru de aproximativ 20 de metri, înălţat cu câţiva metri deasupra reliefului înconjurător. Aici există un fel de terase, ca în interiorul unei cetăţi sau aşezări fortificate. Să fie acestea ruinele unei străvechi aşezări dacice, după cum spun unii istorici care susţin că şi templul este un sanctuar dacic? Controversele privind acest aşezământ continuă. Seamănă cu o biserică ortodoxă, iar turnul conic pare a fi o clopotniţă. În zonă mai există patru mănăstiri din lemn datate între anii 1750-1760. „Arheologii nu şi-au spus ultimul cuvânt, dar după toate indiciile, aşezământul a fost construit în jurul anului 1700 de către o comunitate de călugări ortodocşi. Odată cu el, au fost clădite alte patru mănăstiri din lemn. Este greu de crezut că mănăstirea din peşteră a putut fi construită după 1700. În perioada în care mănăstirile ardelene erau dărâmate unele după altele de către austro-ungari, nu ar fi putut fi construite cinci lăcaşuri de cult ortodox” – declară preotul Silvestru Popoviciu din Şinca Veche.

Fenomene miraculoase

Cale spre Schit SfNectarie_foto_Adrian PopŢăranii din Şinca Veche sunt convinşi că Templul este vechi de mii de ani şi că are puteri miraculoase. Bătrânii satului spun că până şi iarba din jurul Templului Ursitelor face minuni. Vacile care pasc aici nasc viţei mai frumoşi şi mai sănătoşi decât celelalte şi dau lapte mult mai gras. O bătrână povestea că „o fetiţă mută din naştere a grăit în apropierea templului”, anunţându-şi tatăl că şi-a găsit vitele pierdute prin pădure: „Sunt aici, tată!”

Deseori în această zonă se petrec nişte fenomene bizare. O relatare aparţinând unui reporter, inclusă în paginile unei publicaţii locale, „Monitorul de Braşov”, prezintă comportarea ciudată a camerei de luat vederi, care pornea şi se oprea din înregistrare după bunul ei plac. Vizionând materialul filmat, s-au observat imagini pe care cei prezenţi nu le văzuseră în peşteră în momentul filmării. Pe bandă apăreau nişte sfere de lumină şi chiar o siluetă înveşmântată într-o mantie de culoare închisă, iar în plan îndepărtat o mână de lumină străvezie. Fotografiile celor care imortalizează locul sunt străbătute de globuri strălucitoare, de halouri şi de imagini luminoase care nu sunt vizibile cu ochiul liber în momentul fotografierii. Altora li s-a întâmplat să le dispară în întregime imaginile înregistrate, de parcă nici nu ar fi existat vreodată. Primarul comunei, dl Radu Munteanu, povestea: „Fratele meu a fotografiat locul, iar pe fotografii au apărut nişte pete albicioase, ca nişte mingi de lumină”. Există multe mărturii şi despre coruri enigmatice care se aud cântând o muzică celestă, deosebit de frumoasă. Uneori, în preajma acestui aşezământ au loc vindecări miraculoase. Dl Victor Pascu, paznicul locului, spunea aceleaşi lucruri incredibile: „Am cărat pământ din interior, am făcut un grilaj şi am construit stâlpi de susţinere. În vremea aceea eram bolnav de ulcer. După ce am terminat restaurarea, durerea de stomac ce mă chinuise ani întregi a dispărut şi m-am vindecat miraculos. Dumnezeu m-a ajutat, iar de atunci am rămas aici, căci mi-am refăcut viaţa”. Unii specialişti în radiestezie care au făcut măsurători spun că locul degajă un magnetism impresionant şi energii foarte puternice, după cum rar le-a fost dat să vadă. Construcţia perfect izolată şi ascunsă de ochii celor din exterior favorizează o stare de introspecţie şi de meditaţie întâlnită în lăcaşurile de cult.

Atraşi de misterul locului, aici sosesc oameni din toată ţara şi din toate colţurile lumii. Americani, japonezi, italieni, români din ţara Făgăraşului sau din toate regiunile ţării, oameni bătrâni, bolnavi, mame cu copii, tineri în căutare de alinare sau de senzaţional vin la templul făcător de minuni. S-a observat că dorinţele se împlinesc cel mai bine în trei zile din an: de Sfântul Gheorghe, la Lăsata Secului de Paşti şi la Schimbarea la Faţă. Mărturiile unor preoţi şi feţe de rang înalt care au vizitat aşezământul au dus la recunoaşterea valorii spirituale a acestuia prin sfinţirea lui de către Înaltpreasfinţia Sa Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului. Dincolo de orice controverse şi speculaţii, Templul de la Şinca Veche este un loc de reculegere ideal, de un mister şi o puritate cu totul aparte.

Schit SfNectarie Sinca Veche_foto_Adrian Pop

MĂNĂSTIREA NOUĂ SCHITUL SFÎNTUL NECTARIE

Înfiinţarea schitului de la Şinca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, a fost aprobată de către Mitropolia Ardealului în şedinţa permanenţei Consiliului eparhial din 10 aprilie 2006.

SfNectarie Sinca Veche2_foto_Adrian PopSchitul este cunoscut astăzi ca Schitul „Sfântul Nectarie”, pentru că paraclisul de aici are o părticică din moaştele Sfântului Nectarie. Oamenii dau slavă lui Dumnezeu că S-a milostivit de ei şi le-a trimis întru ajutor un sfînt atît de iubit şi de mult căutat.

Paraclisul „Sfântul Nectarie” a fost sfinţit în 19 decembrie 2006 de ÎPS dr. Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, dimpreună cu un sobor de preoţi şi în prezenţa multor pelerini credincioşi. La început, schitul a funcţionat cu obşte de călugări, dar din rînduiala lui Dumnezeu, acum schitul funcţionează cu obşte de măicuţe.

Construcţia este făcută din lemn şi are în componenţa sa: Paraclisul „Sfîntul Nectarie”, cinci chilii, o cancelarie, două băi, bucătărie, SfNectarie Sinca Veche1_foto_Adrian Poptrapeză, holuri, pivniţă, centrală termică, prispă şi-n exterior o magazie de lemne. Paraclisul a fost înzestrat cu toate cele necesare slujirii: de la masă de altar şi strane, de la cădelniţă şi veşminte preoţeşti, de la icoane, până la sfinte moaşte, inclusiv o părticică din moaştele Sfântului Nectarie de la Eghina, tămăduitorul şi de minuni făcătorul, moaşte care au ajuns aici din voia Sfîntului şi din rînduiala lui Schitul-Sfantul-Nectarie-Sinca-Veche_foto_Adrian PopDumnezeu şi cărora li s-au adăugat şi alte sfinte moaşte. Partea de chilii este şi ea dotată cu toate cele trebuincioase. La momentul dării în folosinţă, toate cîte erau necesare vieţuirii şi slujirii în condiţiile civilizaţiei actuale s-au regăsit aici, n-a lipsit nimic, de la lingură până la calculator şi autovehicul.

Aşezarea Schitului s-a făcut într-un loc virgin, pe care păşteau oile şi SfNectarie Sinca Veche5_foto_Adrian Popcăprioarele, pe care rîmau porcii mistreţi şi alergau iepurii şi vulpile, într-o margine de pădure, sub coama unui deal, pe tipia de la Şinca Veche, de unde peste vârfurile pinilor se văd Munţii Făgăraşului şi se pot admira minunate asfinţituri de soare. Acum, oamenii venind aici zic: „Ce loc drept şi verde au găsit pentru mănăstire!” Acum aşa este locul: drept, că a fost îndreptat şi verde, că s-a cărat pe el iarbă, petic cu petic, deosebit de frumos prin multă osteneală şi migală făcută cu dragoste, făcută ca pentru Dumnezeu.

One Response to Înfăşurat ca-ntr-un cocon, un ţinut misterios. ŞINCA VECHE. Un popas din prima călătorie pentru blog

  1. Daniela spune:

    La Şinca Veche, Timpul este înşurubat de turnul interior – canal între Om şi Dumnezeu. La Şinca Veche nu păşeşti, ci te înalţi până Dincolo de tine…

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: