Lacrimi de zână pentru un cățeluș

Gentiana_lansare_Informatica_2

Gabriela Gențiana GROZA

Nucul desfrunzit –
între frunze brumate
un cățel de pluș

Dimineața de toamnă se arăta caldă, plăcută. M-am îndreptat spre Liceul clujean de Informatică „Tiberiu Popoviciu” cu dorința de a-i reîntâlni pe cititorii creațiilor dedicate de mine din suflet, lor, celor situați fără voie într-o lume clocotind de evenimente care răscolesc inimile simțitoare. Și a fost așa cum am sperat. Copiii de la grădinița Zâna Zorilor (Structura 1, cum mi-au spus doamnele educatoare) dar și cei din clasa întâi au dovedit că se bucură de anii frumoși ai vârstei mici, știu să se distreze și să guste din plin stihurile despre pisicuțe și cățeluși. Acordurile Rapsodiei Gentiana_lansare_Informatica_1Române a compozitorului nostru național George Enescu și ale Imnului Europei au creat cadrul propice unei atmosfere tonice, potrivită formării lor ca cetățeni români și totodată europeni. Liliana Mititean, profesoară de religie, care mă cunoaște din anii în care coordonam Cenaclul „Traian Brad” la Biblioteca Județeană Cluj, a reușit să-și unească colegii dascăli în proiectul „Micii creștini”, în cadrul căruia a avut loc întâlnirea de astăzi. Le-am citit copiilor versuri din volumele Sulfinică și Lăbuș. Am recitat împreună, așa cum știu că le place. Ne-am distrat de întâmplările, reale, de altfel, din poeziile mele, în care eroii fac fel de fel de năzbâtii. Le-am dat apoi autografe. Mulți dintre ei au dorit să îi cunoască mai bine pe eroii cărților, prin lectura realizată acasă împreună dragii lor părinți. Numărul cărților s-a dovedit a fi mai mic decât al doritorilor de poezie. Spre sfârșitul activității, s-a apropiat de mine o fetiță, o Zână (doar, grădinița se numește Zâna Zorilor!). Era însoțită de iubita ei mamă, care a solicitat volumul Lăbuș. Pe masă mai era numai volumul Sulfinică, astfel că i s-a oferit posibilitatea să îl cumpere pe acesta. I s-a Gentiana_lansare_Informatica_3promis că îl va avea pe Lăbuș numai a doua zi, când va fi procurat de la editura Ecou Transilvan. Zâna a lăsat privirea în jos, a dat semne că îl dorește numai pe Lăbuș, cățelul cu ochelari de soare… S-a îndreptat spre ușă, dezamăgită. Brusc, mi-am amintit că aveam în geantă un exemplar al cărții pe care urma să îl ofer unei educatoare, tot astăzi. Am chemat-o să revină spre a-i înmâna cartea dorită. Pe obrajii fragezi ai Zânei apucaseră să se scurgă lacrimi cristaline izvorâte din oful inimii ei de copilă. Cartea cu autograf are de acum pentru ea o altă însemnătate, este un obiect-amintire din clipele în care pașii i se strecurau în sala de clasă și unde astăzi ne-am uitat cu drag una în ochii celeilalte.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: