Robie

Perspectiva

„Perspectivă” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

Mă înrobesc de bunăvoie vrerii Tale –
Dator acestei lumi ca unui cămătar,
Mă pierd în griji ce nu mai au hotar,
De nu-mi rămâne timp ca să-mi astâmpăr setea
De suferinți, de umbre moi și de lumină lină…
Mai vino, Doamne, pe la noi din când în când,
În chip de primăveri cu șopotite ape,
Cu ploi de vară cu bulbuci pe drumuri prăfuite,
Cu pomi pe rod jur-împrejur la noi pe lângă casă,
Cu glasul mamei tremurat chemându-ne la masă.
Nu slugă fiecui, ci Măreției Tale –
La carul armoniei înhămat,
Și bici, și vorbă aspră cu dulce-aș suferi –
Primește-mă cuvântul lipsă din tâlcul unei poezii…
Și-atunci, de strajă vrerii Tale, dis-de-dimineți
M-ar prinde, fără număr, treaz să Îți urmez îndemnul:
M-aș ferici văzându-mă desprins
De truda fără rost a unei lumi rebele,
Căci nu se poate calea cea aspră ca să fie fără poezie.

Baden, martie 2010

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: