Despre fericire

Zaira Samharadze_15_12_2014

de Zaira SAMHARADZE

La izvorul din vârful muntelui Mtaţminda
Urcam cu mama.
Nici până azi ea nu a aflat
Că nu setea mă duceam să-mi astâmpăr,
Ci, dacă stăteam atât de mult
Cu trupul plecat peste izvor,
Era ca să văd minunea:
Mâinile mamei făcute căuş
Şi, sub apa ca de cleştar,
Liniile tăinuite ale palmelor ei
În care-mi citeam fericirea…

… Nici până azi ea nu a aflat
Cât de însetat mi-a rămas sufletul.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: