Ultima carte la care a lucrat criticul Augustin Cozmuţa este antologia literară „Paşi împreună”

de Gelu DRAGOŞ

Pasi impreunaSâmbătă, 30 ianuarie 2016, în cadrul şedinţei Cenaclului scriitorilor Maramureş, a avut loc lansarea antologiei literare „Paşi împreună” (Editura Gutinul, Baia Mare), antologie alcătuită de Florica Bud, Augustin Cozmuţa şi apărută cu sprijinul iniţiatorului acestui proiect generos, prof. Dan V. Achim.

Augustin Cozmuţa nota în prefaţa cărţii, în octombrie 2015, la Ferneziu, următoarele: „Deşi pare un solitar, creatorul simte o solidaritate de cenaclu, de promoţie ori de generaţie, aceasta din urmă fiind cea mai puternică solidaritate între condeieri, fiind axată pe afinităţi profunde. Nu toţi ajungem să împărtăşim un asemenea sentiment de apartenenţă, la care unii râvnesc, simţind că înaintează cu zbor mai liber pe valurile niciodată liniştite ale creaţiei. Orice tendinţă de izolare se metamorfozează, cu trecerea timpului, într-o revărsare de ape, menite a fertiliza în chip miraculos tărâmul literaturii. Vrând-nevrând, condeierii devin solidari cu visul de-a atinge pământul făgăduinţei”.

De apreciat în mod deosebit MEDALIONUL COMEMORATIV ION BURNAR (24 octombrie 1947 Dragomireşti – 20 octombrie 2010, Cicârlău, Maramureş).

Semnează la rubrica „Antologie de cenaclu”: Rodica Dragomir, Gelu Dragoş, Ioan Hada, Marian Hotca, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Elisabeta Kirchmajer-Donca, Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, Luisa Neruţ, Toma G. Rocneanu, Ioana Ileana Şteţco, Vasile Tivadar; la secţiunea „Profiluri”: Doina Rândunica Anton, Vasile Morar, Iuri Pavliş, Ioan Adrian Pop, Marin Slujeru, Augusta Stan Buteanu, Antonia Luiza Zavalic; „Epigrame, cugetări, sonete”: Ioan Nistor Bud şi Ioan Şiman; „Critică şi istorie literară”: Delia Felicia Munteanu; „Traduceri”: Ana Olos.

Şi, pentru că ne este tot mai dor de poetul Ion Burnar, la final vă propunem unul dintre ultimele poeme ale sale, scris la 2 octombrie 2010, la Bolzano, Italia, unde era în vizită la soţia Florica şi fiul Bogdan:

Lumi paralele

Oare ce umbră a trecut deasupra acestei
ierbi acum o mie de ani
a fost călcată cosită mângâiată
s-au adăstat speranţe aici sau ură
iarba pe care-o ating troieneşte-ntr-o albă lume
mai uriaşă distanţa între ea şi orbul meu
decât între galaxiile care-au fost demult
trăim în lumi paralele ţinându-ne de mână
nicidecum nu se-ntâlneşte undeva o lumină
trăise în ghinda mea nevăzut de nimeni
cum foile de ceapă
invidioase pe usturoi că se protejează mai bine

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: