Strănutul

Ornament de gradina_Ion Georgescu-Muscel

„Ornament de grădină” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

Îngerul meu de taină stă ascuns
La poarta răsuflării-ntr-o penumbră,
Un pic de îl ia somnul şi pe el,
Simt că mă-nec şi sforăi, cu vocea tremurândă –
Iar de mise strecoară în gând vreo-nchipuire
De Sunamită voluptuoasă, mai presus de fire,
Cu carnea ei cea plină de păcat
Ce nu mai lasă loc de nici o mântuire,
El dă cu mătura alert să-mi cureţe ţinutul,
Cum ar goni de zor un şoarec din cămară –
Iar nara mea mă dă de gol la lume:
Alarma se traduce cu strănutul…
La graniţa-ndrăznelii spre păcat
Am tot zărit pe îngerul cu spadă,
Dar nu ursuz, ci zâmbitor cu-ngăduinţă –
Mă lasă să admir grădina, culoarea din coloană,
Dar de m-apuc cu unghia să scrijelesc vopseaua,
Face ochi rotunzi şi-ncruntă din sprânceană…
Oriunde, în amor, e-o lege ca la carte –
Dau de-un poem arab cu laitmotiv bizar:
„Abdullah o iubea pe Sunita
Iar ea se temea de el foarte”.

Baden, mai 2010

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: