Ceva ca o părere

Ingerul vazduhului

„Îngerul văzduhului” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

Un înger, în ger,
A fost trimis să salveze-o albină:
Căzuse un stup din camionul grăbit
În drumul scârţâind de zăpadă…
Şi-n vântul cumplit i-a-ncremenit pasul
Iar aripa-ntinsă – statuie de sticlă!
Un alt camion, neatent, îl loveşte
Şi-l spulberă-n cioburi pe calea-ngheţată…
O mână grăbită, venită de-aiurea,
L-adună cu mătura pe un făraş,
Întocmai ca pe-un parbriz de maşină…
Şi iată – nimic din toată povestea…
Doar a doua zi, la serviciu,
Şoferul cu pricina dă să explice:
„Cred c-am izbit, mi-apăruse în faţă,
Ceva ca un ţurţur de gheaţă, lucios…”
Ceilalţi, înadins, îşi fac semne-n ascuns –
Îl cred sărit de pe fix.

Baden, 26 iunie 2009

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: