Elogii – XL

de Vasile SAV

Unduitoare, trupurile şi mireasma fecioarelor te

purtau, ca un alt simţ, mai înalt şi nedesluşit încă

înţelegerii.

Noaptea, te arătai, în somn, păstorului, ca o

fulgurare a vastelor spaţii.

Şi el îşi purta turma spre depărtatele nisipuri de aur.