de Gelu DRAGOŞ
Proiectul „Bursele europene: jurnalişti în dialog” este unul dintre cele mai vechi proiecte Freedom House România şi se adresează ziariştilor din presa locală – print, online, radio, TV, precum şi bloggerilor şi free-lancer-ilor, care manifestă interes pentru tematica europeană şi poziţionarea României în UE, iar anul acesta seminarul s-a desfăşurat în perioada 1-3 aprilie la Cluj-Napoca, hotel „Onix”, o gazdă de nota 11.
Proiectul continuă „Bursele Freedom House pentru jurnalişti” cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti şi a avut parte de profesori de mare calitate.
În prima zi a vorbit doamna Angela Filote, care are peste 20 de ani de experienţă în managementul comunicării instituţionale, doamna Filote lucrând în România, Turcia şi Egipt, iar începând cu anul 2010 devine unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, responsabil cu tema extinderii şi politicii de vecinătate a UE. În cadrul seminarului, a abordat teme precum: problema imigranţilor, a atacurilor teroriste, considerând că „veriga slabă în întâmpinarea atacurilor din Belgia au fost schimburile de informaţii între serviciile secrete ale statelor UE”.
A continuat dl. Gelu Trandafir, directorul de comunicare al Fundaţiei Freedom House România, fost editor-coordonator la „Evenimentul zilei”, redactor-şef adjunct la „Cotidianul”, jurnalist la „România liberă”, revista „Privirea” şi redactor la ProTV. Acesta şi-a pus întrebarea: „Care vor fi provocările pentru viitorul apropiat în UE, dacă acum doi ani s-a vorbit despre criza din Grecia, iar anul trecut şi în prezent despre atacurile teroriste?”
Sâmbătă, 2 aprilie, Carmen Mărcuş, consilier economic la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a prezentat „Raportul de ţară 2016 în cadrul Semestrului european”. De remarcat faptul că Domnia Sa şi-a început cariera în Comisia indicatorilor socioeconomici şi a studiilor prospective şi are o experienţă considerabilă legată de instrumente de analiză şi planificare strategică a politicilor publice. După un necesar „coffee-break” de o jumătate de oră, a urmat Gelu Trandafir, care a vorbit despre „Progresele României în 2015 în reformarea justiţiei şi lupta contra corupţiei. Recomandările pentru 2016 în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare”. Spicuim câteva subiecte abordate: rolul MCV în reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei, cadrul de integritate şi ANI, programul de verificare a conflictelor de interese „Prevent”, provocările pentru 2016, cum ar fi eficacitatea luptei contra corupţiei după decizia CCR privind interceptările telefonice şi recuperarea prejudiciilor (confiscări) prin Agenţia de Gestionare a Bunurilor Indisponibilizate.
După masa de prânz, am continuat cu „visual tools” pentru teme europene mai bine explicate – instrumente de reprezentare grafică disponibile online, secţiune prezentată de Victor Cozmei, jurnalist la „HotNews”, din 2008. Victor Cozmei a participat la mai multe traininguri internaţionale având ca principale subiecte jurnalismul de investigaţie, evaziunea fiscală, managementul surselor, tehnici de interviu şi documentare pe teme economice. În 2014, a câştigat premiul „Tânărul jurnalist al anului”, la secţiunea justiţie şi stat de drept. A prezentat „unelte free” pentru realizarea de hărţi interactive: Carto DB; programul Prezi, Story Map, DEF my PowerPoint ş.a. Tot el a continuat de la ora 17.30 cu alt curs interesant: „Principalele proiecte de infrastructură ale României şi racordarea lor la reţelele europene”. Cuvântul cel mai uzitat a fost „autostradă”, iar întrebările cursanţilor au curs „fluviu”, fie că vorbim de ziarişti din Iaşi, Bacău, Târgu Jiu, Bucureşti sau Oradea. A urmat cina şi un scurt tur al centrului municipiului Cluj-Napoca.
Ne-am reîntâlnit cu toţii în ultima zi a seminarului, în sfânta zi de duminică, pe la ora 9.oo. A prezentat Graţian Mihăilescu, unul dintre primii ziarişti premiaţi de Freedom House România, Comisia Europeană sau Eurolink House of Europe. Prima dezbatere a avut ca temă „Principiul european al subsidiarităţii. Cum poate deveni funcţional în România şi cu ce avantaje?” S-a adus în discuţie diferenţa dintre regionalism vs. regionalizare, faptul că în Europa avem state federale precum Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Germania sau state cu regiuni autonome, precum Italia, care pot accesa cu o mai mare uşurinţă fonduri europene, vorbind de regiuni mari, ca întindere şi populaţie. S-a vorbit mult şi despre împărţirea României în regiuni, iar faptul că acest lucru nu s-a întâmplat a fost din cauza lipsei consensului politic, a lipsei unei dezbateri reale, a lipsei unui discurs pozitiv din partea elitelor/media, a faptului că nu s-a vorbit despre descentralizarea fiscală şi redistribuţia financiară, a faptului că nu s-a făcut reforma unităţilor administrativ-teritoriale (peste 1.000 UAT sunt în pragul falimentului), iar proiectul Dragnea a fost neconstituţional.
A doua dezbatere susţinută tot de Graţian Mihăilescu, publicist şi expert în politici europene, şi poate cel mai eficient mod de a privi cum unele ţări merg înainte, iar România stagnează, a fost „Probleme legate de absorbţia fondurilor europene în România şi descentralizare. Cum se explică succesul Poloniei?” Mi-am notat câteva date din prezentarea făcută: Polonia 91,4% absorbţia fondurilor UE – România ultimul loc în clasamentul privind absorbţia fondurilor UE; PIB-ul Poloniei 24.744 dolari – România 19.401 dolari; Legea lustraţiei 1997 în Polonia – 2012 în România; descentralizarea (regionalizarea) 1992 – 1997 în Polonia – în România nu s-a făcut; fonduri europene accesate 67,2 miliarde de euro în Polonia – 19,2 miliarde de euro în România. Succesul polonez s-a datorat şi altor factori, cum ar fi: stabilitate politică şi administrativă (Elżbieta Bieńkowska a fost ministrul Fondurilor UE din 2007 până în 2013, la noi miniştrii s-au perindat ca antrenorii la ASA Târgu Mureş sau Petrolul Ploieşti!); plăţi efectuate în avans de către stat pentru IMM-uri şi administraţia publică, lobby regional de succes la Bruxelles (după Washington DC, Bruxelles este al doilea oraş din lume ca pondere în relaţii diplomatice şi lobby).
La întrebarea unuia dintre cursanţi ce părere are despre alegerile electorale din acest an, Mihăilescu a afirmat: „Vor fi cele mai curate alegeri, deoarece nu se mai fac pomeni electorale, iar tehnologia avansată îi poate detecta cu uşurinţă pe cei care vor să fraudeze. Trebuie luat în considerare şi faptul că masa de votanţi este experimentată şi inteligentă.”
Încheierea seminarului i-a aparţinut Roxanei Morea, care a spus: „Sper să ne contactaţi când aveţi nevoie de informaţii despre Uniunea Europeană. Fiind un stat membru UE din 2007, consider că România trebuie să aibă un proiect de ţară astfel încât ceea ce îşi propune ca ţinte să reuşească pe termen mediu şi lung, să ştie unde vrea să fie peste zece ani şi nu doar pe mâine. Pentru asta, fiecare dintre noi ar trebui să se implice, iar acest gen de întâlniri să fie benefice atât pentru noi, cât şi pentru dumneavoastră”, iar Gelu Trandafir a completat: „Lucrând cu mai bine de o sută de ziarişti din toată ţara în 2015, care s-au pus dezinteresaţi, cu mari sacrificii, în serviciul publicului, mi-a fost reconfirmată nobleţea jurnalismului, o profesie prea adesea batjocorită de mafioţi şi coruptă din interior de oameni fără scrupule”.
Cei 26 de cursanţi sosiţi din toate colţurile ţării au mulţumit domnilor profesori pentru facilitatea aprofundării cunoştinţelor privind instituţiile, politicile şi legislaţia UE.
e-Bibliotheca septentrionalis 