Cum să folosim stresul ca factor de motivaţie

COMUNICAT DE PRESĂ – Alexandru Pleşea ; Plus Communication

Observăm din multe surse că stresul e un lucru rău, că ne poate afecta negativ starea de spirit şi că, din cauza lui, viaţa noastră este aruncată în haos. Psihologii contrazic acest mit şi afirmă că există un tip de stres, numit eustres, care ne stimulează viaţa şi ne face să ne luptăm pentru un obiectiv mai înalt.

Alexandru PleseaPsihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept „antrenorul minţii”, este de părere că acest tip de stres pozitiv, eustresul, se poate observa cel mai bine la sportivii de performanţă, care îşi canalizează toată această presiune pentru a-şi forţa şi depăşi limitele mintale şi fiziologice. „Un sportiv de performanţă a înţeles, poate mult mai bine ca noi ceilalţi, că stresul te poate ajuta în viaţă mai mult decât credem, dacă ştim să-l folosim în favoarea noastră. Sportivul a înţeles când îşi poate creşte, chiar prin autoinducţie, bătăile inimii, nivelul de adrenalină din corp şi nivelul de stres, pentru a putea să-şi folosească toate funcţiile mintale şi ale corpului la parametri mult mai înalţi decât de obicei. În restul timpului, dacă îl analizăm, un sportiv de performanţă este mai liniştit şi mai calm decât un om care nu practică sportul”, afirmă psihologul Alexandru Pleşea.

În timpul eustresului, inima formează un sistem de funcţionare a corpului regulat, iar după efortul fizic sau mintal, congruenţa inimă-minte se stabilizează, sistemul imunitar se recuperează, auzul şi văzul devin perfecte, sistemul digestiv îşi revine, şi omul se întoarce la starea lui normală.

Psiholog: „Suntem stresaţi deoarece credem că suntem într-o permanentă ameninţare. În realitate, ameninţarea este o iluzie”

De cealaltă parte, distresul (tipul negativ de stres) închide sistemul imunitar al corpului, pentru că omul aleargă tot timpul după lucruri de făcut. În opinia specialistului, distresul formează reacţii incoerente ale corpului, inima, muşchii şi celulele nu răspund normal, ci haotic, prin multe mişcări neregulate. „Ca o comparaţie, distresul este precum o orchestră complet dezordonată, dirijată de un dirijor haotic. Din păcate, unii dintre noi alegem să trăim într-o lume guvernată de acest distres, plină de anxietăţi şi ameninţări. Ne gândim non-stop că o să ne pierdem locul de muncă, că trebuie să ne plătim taxele şi asigurările, ca altfel vom rămâne pe străzi. Şi această stare generalizată nu o avem o oră pe zi, ci 24 de ore pe zi şi 365 de zile pe an. Trăim într-o teamă constantă, care ne ameninţă supravieţuirea”.

La strămoşii noştri, în timp ce fugeau de tigru, natura mecanismului lor de protecţie (instinctul de supravieţuire) era de moment. După ce omul fugea şi scăpa de pericol, respira, se liniştea şi se întorcea la treaba cotidiană. În ziua de azi, spune psihologul Pleşea, alergăm mereu, dar parcă nu vom scăpa niciodată de ameninţare, deoarece ameninţarea este una iluzorie, nu una reală. „Când fug de tigru, am nevoie de toată energia ca să fac acest lucru. Dacă am o infecţie la stomac şi mă vânează tigrul, ce fac? Creierul meu face socoteală…: Cât să investesc în infecţie şi cât să investesc să îmi găsesc resursele interioare să fug de tigru? Răspunsul lui va fi să îmi dea TOATĂ energia ca să fug de tigru, fiindcă dacă nu îmi dă această energie, infecţia la stomac va fi irelevantă. Omul, atunci când este în mecanismul de protecţie, îşi blochează mecanismul de dezvoltare, fiindcă dezvoltarea şi protecţia nu se pot produce simultan”.

Eustresul şi distresul sunt algoritmii cu care ne ghidăm viaţa. Ei ne duc până acolo unde putem să observăm în activităţile noastre zilnice dispoziţii interioare şi impresii exterioare. „Modul în care putem aduna abilităţi pentru o viaţă fericită are nevoie de continuitate, printr-un program zilnic stabil, şi cu mare căldură recomand regimul lui Hipocrate (părintele medicinii), şi anume 8 ore de lucru concentrat, 8 ore activităţi de relaxare şi 8 ore de somn, iar în acest fel cele 24 de ore ne vor ajuta pe deplin”, conchide psihoterapeutul Alexandru Pleşea.

Alexandru Pleşea este psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neurolingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România – şi de peste zece ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilităţi au când îşi folosesc resursele intelectuale şi să arate abilităţile pe care mintea noastră încă le are latente.
Persoană de contact
Alexandru Pleşea
psihoterapeut
0745.175.323
www.alexandruplesea.ro
www.antrenorulmintii.ro
Transmite
dr. Tănase Tasenţe
director general
Plus Communication
0725.465.508

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: