Antoaneta Turda. Fișă biobibliografică

de Angela-Monica JUCAN

Antoaneta Turda (oficial, Antoaneta Ofelia Turda) este profesor, bibliotecar, publicist, critic literar. S-a născut la 13 mai 1962, în Baia Mare, în familia profesorului de educație fizică Ioan Turda și a profesoarei de istorie Cornelia Turda (născută Marian, originară din comuna sătmăreană Sanislău). Antoaneta are un frate, Olimpiu (inginer minier, căsătorit cu Cristina, de aceeași profesiune, pe care însă niciunul nu a practicat-o; stabilit, împreună cu soția și copiii în Canada) și trei nepoți de frate, de care toată familia este foarte mândră (Antonio – 15 octombrie 1998, Baia Mare, Sophie-Marie – 4 decembrie 2008, Montréal, Alexis Cristian – 4 februarie 2015, Montréal). Fratele bunicii materne, pr. Gheorghe Marian, a fost preot greco-catolic. Cu o atentă educație primită în familie, dar și cu o excepțională zestre genetică, Antoaneta este un creștin adevărat, un om modest, ponderat, tradiționalist, înțelegător, plin de solicitudine, bucuros să poată fi de ajutor, un om instruit, serios, scrupulos în muncă și corect, un om care își cultivă permanent darurile primite de la Dumnezeu, un om mulțumit cu ce are, un om cu atitudine pozitivă.

Tatăl, prof. Ioan Turda (decedat, din păcate, anul trecut), fiind născut în comuna Valea Chioarului, Antoaneta și fratele ei au petrecut acolo vacanțe de neuitat, prilej nu doar de distracție, ci și de lărgire a orizontului spiritual, și de achiziționare de experiențe practice, și de stabilire de prietenii.

Antoaneta Turda este absolventă a Liceului Industrial nr. 9 din Baia Mare (astăzi, Colegiul Național „Mihai Eminescu”), una din școlile de elită ale urbei de pe Săsar. Este licențiată a Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Lucrarea sa de masterat (2007-2009, Secția literatura română în context european, Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare) este intitulată Ipostaze identitare în literatura poloneză și analizează operele unor scriitori reprezentativi care au abordat problema națională a Poloniei de după 1918.

Nu a profesat în calificarea sa didactică.
În schimb, s-a specializat și în biblioteconomie și a lucrat 31 de ani (1982-2013) la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, în cadrul serviciului de evidență și prelucrare a documentelor, remarcându-se prin punctualitate, conștiincio-
zitate, meticulozitate, ca și printr-un exemplar spirit de colegialitate.

A debutat în presă la îndemnul scriitorului Vasile Radu Ghenceanu, cu un articol despre Caragiale publicat în cotidianul „Graiul Maramureșului”, după 1989 (nu-și amintește data exactă).

De la înființarea acestuia (1992), colaborează constant la semestrialul „Bibliotheca septentrionalis” al Bibliotecii „Petre Dulfu” și a făcut parte din colectivul redacțional în perioada 2010-2014. Colaborează și la revista trimestrială „Familia română” editată tot de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, și este inclusă în lista prietenilor și susținătorilor revistei.

A publicat, de asemenea, în „Actualitatea literară” (Lugoj), „Convorbiri literare” (Iași) „Destine literare” (Montréal – Canada), „Mișcarea literară” (Bistrița), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Viața creștină” (Cluj-Napoca), „Cetatea culturală” (Cluj-Napoca), „Viața românească” (București), „Revista catolică”, „Unirea” (Blaj). Dintre periodicele băimărene, menționăm: „Lumina credinței”, „Nord literar”, „Graiul Maramureșului”, „Informația zilei de Maramureș”. Îi găsim semnătura și în presa online: „e-Bibliotheca septentrionalis”, „Conexiuni” (New York), „Izvoare codrene”, „Moara lui Gelu”.

Este prezentă în antologia Pași împreună (vol. 2, Baia Mare, Gutinul, 2014), în volumul colectiv … și drumuri toate s-au retras de sub picioare, de sub pas. In memoriam Ioana Dragotă (Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2013), a contribuit cu selecția textelor la volumul omagial „Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece”. Teodor Ardelean – 60 (Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2011).

Este interesată de literatura română contemporană și clasică, literatura diasporei române, literatura universală, simbolistică, semiotică, artă teatrală și cinematografică, muzică, arte plastice. Scrie recenzii, exegeză literară, studii pe teme literare, cronică de teatru/film, biografii ale unor personalități din lumea artistică, texte eseistice, alte articole.

Semnează uneori cu pseudonimul Ofelia Marian, compus din al doilea ei prenume, mai rar folosit și mai puțin cunoscut în afara familiei, și din numele de fată al mamei.

Din anul 2014, este membră a Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare, la ședințele căruia aduce valoare, participând cu observații sau comentarii ample, ale omului avizat, cu gust rafinat și exersat în studiul textului. Face și cronici literare la cărțile cenacliștilor, semnătura sa fiind apreciată, căutată și o garanție de calitate. Își oferă sprijinul și participând cu prezentări la lansări de carte ale confraților din domeniul cuvântului scris.

Este atrasă, între altele, de arta goblenului, realizând ea însăși asemenea lucrări manuale, cu parfum romantic.

A întreprins călătorii în Țară și în străinătate – finalizate cu îmbogățirea bagajului cultural.