Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 324 (16-31 aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Pe Baraba îl vrem!

Iisus in fata lui Pilat

Numele acesta ne duce imediat cu gândul la acel personaj înfiorător din Sfânta Scriptură condamnat la moarte, pe care cei prezenți la procesul intentat Mântuitorului Iisus Hristos îl doreau și cereau în mod repetat să fie eliberat, iar Domnul să fie răstignit! Cutremurător!
În Biblie se spune despre el doar că era „tâlhar” și că își aștepta executarea sentinței de condamnat la moarte. Nu știm pentru ce fapte. Poate ucisese, poate violase, poate îndemnase poporul la răscoală, poate furase, poate înșelase, poate fusese demnitar și luase mită sau își însușise din banii sau bogățiile statului ceva. Asemenea cazuri erau destul de frecvente. Ne amintim, tot din Sfânta Scriptură, că, împreună cu Mântuitorul, au mai fost răstigniți doi „tâlhari”. Așadar, toți cei care săvârșeau infracțiuni grave erau numiți „tâlhari” și de cele mai multe ori erau condamnați la moarte. Altfel spus, acești oameni erau socotiți cei mai de jos ai societății, gunoiul.
Tot din Biblie aflăm că, în momentul în care Pilat, guvernatorul roman, care, în virtutea demnității sale, îndeplinea și funcția de judecător suprem în provincia Palestina, încerca să-L scape de condamnare pe Iisus, convins fiind de nevinovăția Sa, propune poporului un „târg”: „Era obiceiul la evrei, ca de Paști să elibereze un tâlhar” din închisoare. Atunci Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vă eliberez, pe Baraba sau pe Iisus ce se zice Hristos?” Cei prezenți au răspuns în cor, repetat: „Pe Baraba! Pe Baraba!” „Și cu Iisus ce să fac?” a întrebat Pilat. „Să se răstignească! Să se răstignească!”
E cutremurătoare atitudinea acestei mulțimi. Dar să vedem cine alcătuia această „mulțime” din curtea pretoriului. Aflăm, tot din Biblie, că acolo erau „arhierei și cărturari” și cei care se bucurau de trecere, în sensul că erau agreați de mai-marii zilei. Așadar, era vorba de acoliții stăpânirii religioase și politice din Ierusalim, de profitorii care veniseră sau fuseseră chemați, ca să asiste la proces și să „voteze” ceea ce mai-marii lor le comandau. Atenție! Nu este vorba de locuitorii de rând ai Ierusalimului, de poporul cel adevărat. Acesta îi ieșise lui Iisus înainte cu câteva zile la porțile cetății, își întinsese hainele pe jos ca să treacă El, împodobise gardurile cu țesături multicolore, purtase în mâini ramuri de finic și strigase: „Osana, Fiul lui David!” Poporul îl primise ca pe un împărat. Stăpânirea îl condamna ca pe ultimul tâlhar, peste numai patru zile, iar profitorii zilei strigau, cu spume la gură „E vinovat de moarte!” „Să se răstignească!” Toți fac parte din poporul evreu, cu excepția lui Pilat și a ostașilor romani, dar nu toți gândesc la fel. Mulțimea de oameni simpli, curați sufletește, pe care El îi învățase și îi vindecase, vedea cu înfrigurare în Iisus pe „Fiul lui David”, viță împărătească, Omul capabil să-i elibereze de sub robia romană. Îl adorau, îl iubeau sincer și adevărat. Cei din curtea pretoriului formau un grup-tampon, care avea și rolul de a stopa eventuala pătrundere cu forța a poporului adevărat, care ar fi vrut să-L scape. Fiecare dintre cei din curtea pretoriului era beneficiarul unui câștig oarecare din cârdășia cu stăpânirea: fie o funcție publică, fie o scutire de impozit, fie cine știe ce înlesniri. Nu ședeau degeaba acolo în timp de noapte, ca să asiste la procese, ca să strige, să vocifereze. Erau chemați doar când stăpânirea știa că trebuie să facă o ilegalitate, să forțeze lucrurile într-un caz oarecare și aveau nevoie de susținători, pentru a da tărie hotărârii lor.
Judecata lui IisusAtitudinea celor din curtea pretoriului, care „votează” orbește tot ceea ce li se spune, în speranța unui viitor câștig pentru loialitate, sau ca răsplată pentru niște beneficii deja primite, ne înspăimântă. Cât se poate coborî ființa umană pe scara valorilor morale pentru „o strachină de linte”, cum ar fi spus cineva din vremea noastră! Nu știm ce obligații aveau față de stăpânire. Poate primiseră o sticlă de bere, un kilogram de zahăr sau de orez, un pachet de țigări, o umbreluță, un creion, o tigaie sau ceva asemănător! Nu mai contează! Important este că ei sunt în stare să-și vândă și sufletul. Forțează pe judecător să condamne la moarte un om nevinovat. Știau bine că-i nevinovat, îl văzuseră, îl auziseră, poate îi vindecase și pe ei sau pe vreunul din casa și din familia lor, dar, la semnul „șefului”, votau pentru condamnarea lui la moarte. Știau că, dacă va scăpa cu viață, le va mai vindeca și alți bolnavi, poate le va mai învia și morți, dar nu conta. „Șeful” a zis așa, și gata!
Baraba era un „tâlhar”. Așa cum am spus mai sus, nu știm ce infracțiuni săvârșise, dar fusese condamnat de un tribunal. Aștepta în „beciul domnesc” ziua execuției. Masa de manevră din curtea pretoriului știa bine că, dacă Baraba iese din închisoare, își va continua activitatea infracțională: va ucide, va tâlhări la drumul mare, va jefui case și instituții, iar dacă îl vor pune în funcții publice va face altele și mai mari. Cu toate acestea, fiindcă „șefii” au zis așa, „poporul” sau, mai bine-zis, adunătura din curtea pretoriului îi cere eliberarea.
Cazul prezentat ne duce la concluzia că interesul personal, de grup, de partid, de gașcă, dezumanizează în multe cazuri pe om. Logica, buna-cuviință, frica de Dumnezeu și respectul de oameni sunt anulate. Individul devine o rotiță dintr-un mecanism al morții și al distrugerii, care nu mai raționează, nu mai alege între bine și rău, ci execută orbește ceea ce i se cere. Avem nenumărate astfel de cazuri în istorie, când oameni care în viața civilă erau intelectuali, artiști, oameni demni de tot respectul, când au ajuns în anumite împrejurări, au devenit adevărate brute.
Îndrăznim să ne întrebăm și să vă întrebăm: nu cumva, oare, cei mai mulți dintre noi semănăm acelui grup din curtea pretoriului? Cred că da! Să ne facem un examen de conștiință și vom vedea că așa este. De câte ori am ales dulceața de câteva minute a unui păcat și am alungat răsplata veșnică, pe care ne-ar fi dat-o practicarea virtuții? De câte ori nu l-am cerut pe Baraba, fie că a fost el băutură, fie fumat, fie desfrâu, fie furt, fie jurământ strâmb, fie crimă, fie mită, fie înșelăciune sau altele asemenea și am „votat” uciderea lui Iisus, fie că s-a numit El cumpătarea, abținerea, credința, mila, binefacerea, omenia, rugăciunea, fapta bună, postul etc.!
Baraba din Biblie a fost un personaj real, așa cum a fost și Domnul Iisus Hristos. Tabloul judecății Mântuitorului ne ajută să înțelegem mai bine psihologia mulțimii însetate după beneficii, în ciuda considerentelor morale; mulțimea aceea poate să fie simbol pentru noi în viața morală, poate să fie o imagine a fiecăruia dintre noi, care este mai tentat să aleagă răul decât binele, păcatul decât virtutea, urmând mai degrabă pe diavol decât pe Dumnezeu!
Cine are urechi de auzit să audă!

*

Sfaturi părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea împărăției, mai spicuim un fragment:

CEI CE-ŞI BEAU MINTEA. Grozavă expresie şi adevărată, cuvânt cu cuvânt. Ne reamintim efectul hormonilor asupra scoarţei cerebrale: excită spre poftele genezice. Exact acelaşi lucru îl face şi alcoolul, sub orice formă şi la orice grad de tărie; aprinde mintea spre aceleaşi pofte. Nu suplineşte însă nici un hormon în rolul lui binefăcător, ci pe oriunde trece ameţeşte, arde şi atrofiază. Omoară alte milioane de celule nervoase şi fire telefonice. Toate isprăvile se trec la activ, întocmai ca mai sus, şi se transmit zestre părintească la copii.
Mai grav: dacă prea din tinereţe se dedau flăcăii la băutură, se întâmplă că ajung neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia şi vor produce nişte celule incapabile de rodire. Se apără şi firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se-ncarcă. Chiar dacă se dau la băutură mai târziu şi încă nu scapă de pedepse. Aşa de pildă, cercetătorii în chestiune au găsit forme monstruoase de spermatozoizi, având ba două capete, ba două cozi, ba alte forme, efecte ale beţiei. Beţia îşi înscrie urmările până şi în celula genezică, mică de 60 de miimi dintr-un milimetru.
Desteapta-te romane_foto_Delia FloreaCeea ce e dureros e faptul următor: de se întâmplă vreo zămislire cu o atare sămânţă beată, şi care-i mai mult siluire decât iubire, urmaşul va fi, cu maximă probabilitate, epileptic – boală de nervi fără leac. Aceasta e cu atât mai sigur, cu cât, la scârba şi spaima bietei mame, se mai adaugă şi bruftuluiala câtorva înjurături de Dumnezeu. Deci, dezechilibru în toate părţile, dezechilibru în mediul umoral, dezastre în patrimoniul ereditar, dezechilibru moral, o mai fi având şi mama ceva de adaus, dacă nu alta, cel puţin spaima ce-o mănâncă, şi încă e de ajuns ca să se arate pe lume, în loc de un chip senin, un chinuit de draci şi martor la judecată împotriva părinţilor săi.
Sfârşitul beţivului e sau în şanţ sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad încă de aici. Urmaşii lui – nu mai zic nimic, mila mă opreşte; totuşi mai am şi o milă preventivă, pentru viitor, care mă face să scriu!

*

Rugăciune. Am găsit pe internet o frumoasă rugăciune, creație a părintelui Ilarion Argatul (1913-1999), mare duhovnic și vrednic slujitor al Domnului. Fiind vreme de post, o redăm:

Doamne, Dumnezeul nostru și al tuturor puterilor, dăruiește sănătate și vindecă-i pe cei bolnavi, dă-le hrană celor înfometați, haine și adăpost celor care nu au, libertate celor care sunt lipsiți de ea, iertare de păcate tuturor.
Luminează-le, Doamne, mintea celor care sunt în examene.
Dă, Doamne, liniște și pace în lume și ne iartă pe noi, păcătoșii! Luminează-le mințile, Doamne, la toți mai-marii vremii din acel guvern mondial, care vor să distrugă întreaga omenire, pentru ca să rămână ei stăpânii acestui sfânt pământ al Tău, Doamne!
Întărește-ne în dreapta Ta credință, alungă de la noi pe toți vrăjmașii, cei văzuți și nevăzuți.
Dăruiește-mi și mie, Doamne, tot ceea ce doar Tu crezi că-mi este de folos; fie, Doamne, așa cum voiești Tu și nu după voia mea. Binecuvântat fie Numele Tău Cel Sfânt în vecii vecilor, Amin.
Doamne, noi ne rugăm pentru cei care nu au timp să se roage, pentru cei care nu au credință, care nu au nădejde în Dumnezeu; ne mai rugăm pentru săracii pentru care nimeni nu se roagă.
Și mai pomenește, Doamne, pe cei săraci, adormiți întru Domnul, și care nu au pe nimeni care să-i pomenească. Amin!

*

Pricesne. În Săptămâna Sfintelor Patimi, se cuvine să-i dăm cuvântul părintelui Cristian Pomohaci, să ne zică două pricesne pline de sensibilitate și semnificații:

Cristian Pomohaci_Oarta_foto_Delia Florea

Am văzut un Om odată

Jos, sub crucea răsturnată dintr-un sat,
Am văzut un Om odată,
Stând cu fața-n mâini lăsată
Și cu fruntea-nsângerată
Și plângea, plângea, de parcă
Toată lumea L-a lăsat!

M-am oprit atunci din cale, lângă El.
Lacrimile-I curgeau vale,
Printre degete, în poale,
De-ți venea să-I plângi de jale,
Călător pornit pe cale, singurel.

Fața-I era toată albă, ca de crin,
Dar albeața ei curată
Sângele-o brăzdase toată,
Pe-a Lui frunte-nsângerată
O cunună era roată, numai spini.

Când I-am spus să nu mai plângă,
M-a privit duios.
A pus fruntea-n mâna stângă
Și-a-nceput din nou să plângă,
Ca și când ar vrea să frângă
Lacrima ce-I curgea lângă cruce, jos.

Iar în palme și-n picioare răni de cuie
Și atunci, plin de mirare,
Mi-am adus aminte care
E străinul din cărare.
Când mă-ntorc – minune mare: nu-L văzui!

Azi, când trec prin multe sate și prin lunci,
Când văd crucile lăsate,
Mi-e-mi pare că pe toate
Stă un Iisus, Care plânge,
Plin de răni și plin de sânge, ca atunci.

O, Părinte-al mângâierii

O, Părinte-al mângâierii,
Vezi-mă din cerul sfânt,
Că în brațele durerii
Și-n suspinuri mă frământ.

Tinde-Ți mâna Ta cea dulce
Spre-al vieții mele chin,
Mâna care poate-aduce
Suferințelor alin.

Și-mi pogoară-n suflet iar
Pacea mângâierii azi,
Când mi-e inima amară
Și-mi curg lacrimi pe obraz.

Nopți și zile strig, Părinte,
Și te chem mereu plângând,
Că de Tin-mi-e dor fierbinte,
Însetat sunt și flămând.

Dă-mi putere și răbdare,
Până când mă vei scăpa,
Ca-n durerea mea cea mare,
Să nu leapăd voia Ta.

O, Părinte-al mângâierii,
Vezi suspinul meu când gem,
Că din brațele durerii,
Azi cu duh zdrobit Te chem!

*

mitingFile de jurnal – 21 nov. 1981. Am avut, toți preoții din județ, o ședință la Teatrul Național din Turnu Severin. Problema luptei pentru pace a fost tema. A prezidat episcopul Damaschin Severineanul. Au vorbit foarte mulți preoți. În județul nostru, ca în întreaga țară, se fac mitinguri, manifestații și demonstrații pentru pace, pentru înlăturarea bombelor cu neutroni, pentru neinstalarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Aceasta, pe lângă scopul nobil, uman, al luptei pentru pace, ar avea, după părerea mea, și două motivații politice. Pe plan extern, atitudinea țării noastre privește interesele Pactului de la Varșovia, care, la ora actuală, se simte amenințat de intenția Occidentului de a instala noile rachete cu rază medie de acțiune. Pe plan intern, demonstrațiile își au rolul de a crea o anumită stare de spirit, specifică vremilor pregătitoare războaielor. Convine stăpânirii această stare de spirit, pentru motivarea crizei economice și a penuriei de alimente.
Raționalizarea alimentelor continuă, devenind tot mai acută. Au fost introduse „abonamente” pentru pâine și la țară. Bătrânii, pensionarii, copiii și salariații au dreptul să cumpere pâine. Ceilalți nu au dreptul. Merg zilnic, șiruri-șiruri, până la Bobaița, ca să-și ia jumătatea de pâine ce le revine de persoană. La Malovăț, gestionara se ține cu boata să nu năvălească în magazin cumpărătorii și să poată să le distribuie alimente.
Unchiu-meu Sandrică mi-a spus că la Șantierul Naval s-au făcut restricții serioase cu privire la folosirea cantinei muncitorești. În prima zi când nu au fost primiți la masă decât abonații, trei sferturi dintre muncitorii șantierului au plecat acasă la jumătatea programului.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a mai primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna Trocan Maria din Lugoj, fiică a satului Bârda: 200 de lei; Doamna prof. univ. dr. Ana Sofroni din Brescia (Italia) și Domnișoara prof. univ. dr. Georgeta Ionașcu din București, fiică a satului Malovăț: câte 150 de lei; Doamna Luca Atena din Turnu Severin, fiică a satului Bârda, Doamna Ramona Sprijan din Cluj-Napoca (CJ), Domnișoara avoc. Ramona Ploștinaru și Domnișoara avoc. Mariana Olteanu, amândouă din Caransebeș (CS), Domnul Mocănașu Oprea din Turnu Severin: câte 100 de lei; Domnul Valeriu Usturoi din Turnu Severin, fiu al satului Malovăț: 55 de lei; Domnul Zaharescu Mihăiță și Domnul Mucioniu Petre, amândoi din Turnu Severin, fii ai satului Bârda, Doamna Crăciun Adriana-Doinița din Mangalia (CT), Doamna Crăciunescu Valeria și Domnișoara Nisioi Mihaela, amândouă din Câmpulung-Moldovenesc (SV): câte 50 de lei.
Domnul Dumitru Avram din Bârda a achitat pentru contribuția de cult 50 de lei.
Domnul Ciurel Valentin din Malovăț a donat 100 de lei pentru clopot.
Părintele Cătălin-Sebastian Hogea din Albacete (Spania) ne-a trimis un ajutor din partea parohiei sale, constând din 218 kg de alimente (ulei, zahăr, orez, paste făinoase, lapte praf pentru copii, dulciuri și conserve), ca și două cutii cu haine pentru copii.
Tuturor celor de mai sus le mulțumim cordial. Dumnezeu să le răsplătească!

*

localnici din MalovatCa în fiecare an, și anul acesta, cu prilejul Sfintelor Paști, împreună cu consiliul parohial, am hotărât să acordăm câte un ajutor în valoare de 100 de lei următoarelor persoane: Pau Dumitru (pentru copil), Badea Vasile (pentru mătușă), Badea Leontina (pentru nepot), Ștefu Constantin (pentru copil), Căprioru Ion, Cioabă Constantin (pentru mătușă), Borcilă Elena (pentru nepoți) din Malovăț, Răulescu Eleonora și Malescu Gheorghe (pentru nepoți) din Bârda. Banii au fost trimiși prin poștă. Atât am putut!

*

În luna aprilie, am donat pâine credincioșilor participanți la biserică, astfel: 4 apr. (Malovăț): 250 de pâini; 10 apr. (Bârda): 140 de pâini; 17 apr. (Malovăț): 260 de pâini; 23 apr. (Bârda): 90 de pâini; 24 apr. (Bârda): 160 de pâini; 28 apr. (Malovăț): 140 de pâini. Așadar, în luna aprilie s-au donat 1.040 de pâini.
Copiilor participanți la slujbe, inclusiv celor ce au venit la împărtășit, li s-au donat și ciocolate.
Pe bază de tabel, am distribuit alimentele trimise de Părintele Cătălin-Sebastian Hogea.
Până la data de 30 aprilie, s-au donat 312 exemplare din cartea Călăuză biblică. Cei care nu s-au ostenit să vină la biserică s-o ridice să fie sănătoși. Am închis prăvălia! De la 1 decembrie până acum, a fost timp suficient. Exemplarele nedonate sunt puse în vânzare. Costă 30 lei/buc.

*

Plăți. În această perioadă, am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 4.200 de lei tipografiei pentru cartea preotului Dvs. Scrisoare pastorală, vol. VIII și cartea Părintelui Grigore Maerean, Chemări la Domnul, vol. II; 2.500 de lei pentru excursia la Prislop din 20 aprilie; 945 de lei ajutoare de Paști (ajutoare și taxe poștale); 728 de lei pâinea donată în aprilie; 629 de lei impozit; 504 lei pâinea donată în martie; 450 de lei protoieriei pentru chitanțiere; 400 de lei pentru curățenia cimitirului din Malovăț; 329 de lei poștei pentru colete; 300 de lei pentru curățenia cimitirului din Bârda; 135 de lei pentru ciocolată; 100 de lei pentru două cartușe la imprimantă; 56 de lei pentru internet; 50 de lei pentru curentul electric, ca și altele mai mici.

*

datina-martie2016-nr24Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Cu noi este Dumnezeu! În „Datina”, Turnu Severin, an. XXVI (2016), nr. 6629 (21 apr.), p. 5; Crucea tăiată, în „Datina”, Turnu Severin, an. XXVI (2016), nr. 6630 (22 apr.), p. 5; „Scrisoare pastorală” – 323, în „Armonii culturale”, Adjud, 2016, apr. 25, ediție on-line (http://armoniiculturale.ro); în „Clipa”, SUA, an. XXVI (2016), nr. 1207 (25 apr.), ediție on-line (http://www.clipa.com); în „Bibliotheca septentrionalis”, Baia Mare, 2016, 27 apr., ediție on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Politica de cadre, în „Omniscop”, Craiova, 2016, 26 apr., ediție on-line (http://www.omniscop.ro); File de jurnal – 31 nov. 1981, în „Omniscop”, Craiova, 2016, 27 apr., ediție on-line (http://www.omniscop.ro); Oferta de carte – mai, în „Clipa”, SUA, an. XXVI (2016), nr. 1209 (9 mai), ediție on-line (http://www.clipa.com).

*

Spovediri. Împărtășiri. Cu prilejul Sfintelor Paști, atât în zilele rânduite, cât și în afara lor, au fost spovediți și împărtășiți, ori numai împărtășiți (copiii), următorii: 5+82+84+154=325 de enoriași. Dintre aceștia, 154 au fost copii și tineri (preșcolari+elevi+studenți). S-au înmulțit păcătoșii! Au fost și multe ploi, ce-i drept!

*

Inspecții. În ziua de 28 apr., doi ofițeri de la ISU au inspectat biserica din Malovăț, urmărind în prim-plan măsurile de prevenție a incendiilor. Au constatat că biserica este dotată cu patru extinctoare în loc de două, cu 100 de metri de furtun, care poate fi conectat în câteva minute la rețeaua de apă comunală, cu ușă de refugiu, cu plan de evacuare, cu indicatoare, cu unelte potrivite pentru stingerea focului. Nu au fost motive să ne amendeze, așa cum au făcut-o la alte biserici, dar ne-au dat avertisment cu patru teme de rezolvat urgent: izolarea câtorva metri de cablu electric din altar, schimbarea tabloului de siguranțe, montarea de siguranțe automate și acoperirea meselor cu geam. Le vom rezolva în cel scurt timp posibil.

*

Excursii-pelerinaj. În ziua de miercuri, 20 aprilie, am efectuat o excursie pelerinaj la Mânăstirea Prislop din Județul Hunedoara. Au participat 56 de persoane din Malovăț, Bârda, Turnu Severin, Laz și Malarișca. Am vizitat Târgu Jiu, Mânăstirea Lainici, Petroșani, Hațeg, Prislop, Caransebeș, Mânăstirea Teiuș. Am vizitat, de asemenea, mormântul Părintelui Arsenie Boca. Totul ar fi decurs normal, dacă un incident nu ne-ar fi stricat ziua. Câteva persoane participante, originare din Turnu Severin, au pretins să oprim autobuzul lângă o tarabă din apropierea Mânăstirii Prislop. Au coborât, au comandat mici la grătar și a trebuit să așteptăm toți până s-au fript micii și au servit masa colegii noștri de drum. E inutil să mai menționez că era miercurea și Postul Mare. În limba română, un gest de genul acesta se numește nesimțire. Mă întreb de ce au mai făcut efortul și cheltuiala să mai meargă până acolo. Mici găseau și în Severin destui!
Părintele Arsenie nu s-a lăsat dator. A doua zi după excursie, parohia noastră a primit câteva comenzi mari de carte. Mulțumim, Părinte, mai venim pe la matale!

*

Excursia proiectată la azilul de bătrâni din Vânjuleț o anulăm, deocamdată. Conducerea acelei instituții s-a arătat complet indispusă să ne primească, motivând că bătrânii de acolo au tot ce le trebuie și nu e nevoie de nimic. Păcat! La Ilovăț am fost primiți cu multă amabilitate, ceea ce a făcut să fie mulțumiți atât cei internați, cât și enoriașii noștri care i-au vizitat. Un viciu de comunicare face ca niște oameni nevinovați să sufere! Vom vedea!

*

Lucrări la biserică. Clopotul de la biserica din Malovăț datează din 1843 și este destul de mic, pentru ca sunetul lui să se audă de la marginea satului. Ar fi nevoie de un clopot nou, dar prețul unui clopot obișnuit de aprox. 100 kg costă în jur de 120 de milioane lei vechi. Cu prilejul excursiei recente, am vizitat și mânăstirea Teiuș de lângă Caransebeș. Acolo am auzit bătaie de clopote excepțională, deși clopote nu existau. O instalație electrică făcea să se declanșeze sunetul de clopote înregistrate. Acea instalație costase 70 de milioane de lei vechi și o construise o firmă din București. Am luat legătura cu cea mai avizată firmă de instalații electronice din Severin și am aflat că au mai construit asemenea instalații la biserica din cartierul CET al Severinului și la cea din Dudașul Cernețiului. Ar costa 19-20 de milioane de lei vechi. Toți enoriașii noștri care au aflat de această posibilitate au fost de acord să demarăm lucrarea. Sperăm că în luna mai să realizăm și acest obiectiv. Nimeni nu e obligat să dea vreun ban, dar orice donație în acest scop este binevenită. Deja Domnul Ciurel Valentin a donat 100 de lei. Lista e deschisă.

*

iconostas Biserica BardaProgram. În luna mai, avem următorul program de slujbe: 30 apr., la ora 23, slujba Învierii cu Sfânta Liturghie la Bârda; 1 mai (la ora 3 noaptea, slujba Învierii la Malovăț); 2 mai (slujbă la Malovăț, cu slobozirea Paresimilor la vii); 3 mai (slujbă la Bârda, cu slobozirea Paresimilor la vii); 7 mai (pomeniri la Bârda dimineața, cu slobozirea Paresimilor la morți; pomeniri la Malovăț de la ora 11, cu slobozirea paresimilor pentru morți); 8 mai (Malovăț); 14 mai (Malovăț – Bârda); 15 mai (Bârda); 21 mai (pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 22 mai (Malovăț); 29 mai (Bârda). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, ori la telefon: 0724.99.80.86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com

*

Cu prilejul sărbătorilor pascale, vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-Vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe când L-au văzut pe Domnul Înviat și pacea pe care El a dat-o Sfinților Apostoli venind în mijlocul lor.
Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat.
Fie ca această zi din an să ne aducă fiecăruia dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească, și mai ales fie ca această zi să ne deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire! Hristos a înviat!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: