Luna de vară a toamnei

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

La umbra fustei tale mi se-ncălzea şi berea,
Septembrie e lună de vară pentru toamnă,
Când ai plecat credeai că-mi laşi gratis durerea,
Dar ai uitat din acte şi eşti nebună, doamnă.

E totuşi o dilemă, că vrei să mă implici,
Că cică sânt conflicte când sântem amândoi,
Or fi femei, bărbaţi, când tu le zici gagici,
Eu într-o săptămână sânt liber numai joi.

E bună şi-o stampilă, dar e de patru ani
Şi dacă eşti în viaţă fă totuşi pe nebuna,
Că între noi nu-i vorba să mai avem nici bani,
Şi-i mulţumesc Lui Domnul, sânt Rac, mi-ajunge Luna!

În anturajul nostru începe să se moară
Şi simt că aşa moartea devine rezolvare,
Să fim unul la unul, fără părinţi povară,
Cât mai trăiesc au viaţă doar pentru fiecare.

Prostia lor îmi face de-acum atâta rău,
Că doar pe tine, sincer, te-aş mai răbda spre moarte,
Te-o prinde bătrâneţea? Să fiu în locul tău,
Fără comunicare, n-aş sta aşa departe.

În dialog cu oameni, mi-e silă că exist,
Acum nu-i fericeşte dorita libertate,
Nu mai ştiu ce e viaţa, ei vor să nu fiu trist,
Dar limpede mi-e totul să mai cred în dreptate.

Când mă gândesc la tata, mă-ntreb de ce-s român,
Când mă gândesc la mama, mă-ntreb de ce-a murit,
N-aud nimic de bine, nu am ce să îngân,
Când mă gândesc la tine, mă-ntreb ce am iubit…

One Response to Luna de vară a toamnei

  1. munteanioan spune:

    Reblogged this on Cronopedia.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: