Pesimism [Stau singur pe țărm]

rapsodie-romaneasca_2_ion-georgescu-muscel

„Rapsodie românească 2” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

Stau singur pe țărm,
pe trupul lui alcătuit din fire de nisip
iar viața mea țesută din secunde –
întrebările zilei sunt când și unde…

Când s-a surpat schelăria de gând? –
când nu mi-a păsat de copilul plângând…
iar la supărare și necaz
nu l-am mângâiat pe obraz…

Unde este poporul român? –
e la prășit de porumb și la întors de fân…
pe cei ce-i vezi acum fojgăind
rar îi auzi graiul țării grăind…

De ce mai sunt, când orizontul flămând
a-nghițit competenți și oameni de rând ? –
poate văzându-mi neisprăvirea,
Domnul întârzie din milă murirea…

Mă-ntreabă-un străbun ce-i acela BAR –
e ce-a mai rămas din A AVEA HABAR…
sau vorba ce îi zice ROCK –
e ce-a mai rămas din NOROC.

Baden / august 2016
Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: