Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 332 (16-31 august)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

scrisoare-pastorala-vol-279785Apel către tineri. Mă adresez vouă, dragi tineri, aflându-mă sub impresia puternică a durerii pe care ne-a provocat-o tuturor decesul unuia dintre voi. Mă adresez vouă cu speranța că nu e totul pierdut, că în sufletul vostru mai există loc pentru un sfat părintesc, pentru un îndemn de la suflet la suflet.
Aproape în fiecare an în parohia noastră sau în satele din jur se întâmplă câte o nenorocire, în care este victimă un tânăr. Fie că e vorba de accidente de circulație, fie de boli datorate unor vicii precum fumatul, alcoolismul, desfrâul etc., fie scandaluri, fie accidente de muncă, fie imprudențe fatale, fie alte cauze, care, cu puțină grijă, ar fi putut fi evitate!
Amintiți-vă cât de frumoși erați cu ani în urmă, când veneați la biserică cu mamele voastre, cu frații mai mari sau chiar și singuri, să vă împărtășiți, să vă spovediți! Amintiți-vă cu câtă sfială îmi spuneați cele mai mari „păcate” ale voastre: „Am supărat pe Dumnezeu!”; „Mi-am supărat părinții!”; „Am supărat învățătoarea la școală!” Amintiți-vă cum veneați la slujbă și ce cuminți ședeați în biserică, vă închinați, vă rugați, cântați colinde, cântați pricesne! Amintiți-vă cu câtă atenție ședeați la școală și ascultați, cu câtă sârguință învățați, cât de cuminți erați!
V-ați luat zborul din cuibul părintesc spre alte zări de farmec pline, fie că a fost vorba de școli, fie de locuri de muncă, fie de căsătorie sau alte împrejurări. Ați intrat în anturaje diverse, nu întotdeauna formate din tineri înțelepți și cu frică de Dumnezeu; unii ați fost hăituiți de sărăcie, alții împovărați de bogăție și nu întotdeauna ați fost suficient de maturi ca să alegeți căile și soluțiile cele mai bune. Prietenii vicioși v-au călăuzit spre păcate, spre patimi, spre infracțiuni care de care mai grave; sărăcia v-a determinat să faceți lucruri pe care să le regretați toată viața, să vă vindeți uneori sufletul, alteori trupul, câteodată pe amândouă, doar să câștigați bani cu orice preț, să fiți și voi în rândul răsfățaților vieții; bogăția v-a ajutat să aveți la dispoziție mașini puternice și foarte rapide, aparate sofisticate, bani cu care să vă cumpărați băuturi fine, țigări scumpe, droguri, plăceri de tot felul, pe care nici nu le-au visat părinții, moșii și strămoșii voștri. Din păcate, toate acestea v-au împins spre prăpastie, și unii n-ați avut puterea să spuneți „NU!”
la-barNu vă învinuiesc, ci vă compătimesc! Voi sunteți o generație greu încercată. Niciodată copiii și tinerii nu au fost bombardați cu atâtea influențe rele, cum ați fost voi. Prin toate canalele de televiziune, radio, internet, presă scrisă, prin muzică, prin dans și alte mijloace tehnice ați fost îndemnați sau ademeniți spre păcat, spre rău, spre pervertirea și spre pierderea sufletelor voastre. Părinții și profesorii voștri au fost cel mai adesea depășiți de situație, v-au scăpat de sub control. Evoluția tehnicii a fost atât de rapidă, încât bieții oameni nici nu și-au dat bine seama ce pericole vă amenință, sau cum își întinde răul tentaculele și le înșfacă fetele și feciorii.
Mulțumesc lui Dumnezeu, că printre voi mai sunt mulți care au ascultat sfatul părinților și bunicilor și au luat viața în serios. Au pus mâna pe carte, au muncit din greu, au terminat cu succes școli medii, de meserii, facultăți, și-au făcut un rost în lume, sunt respectați pe acolo pe unde se află pentru seriozitatea, cinstea, hărnicia și competența lor. Aceștia sunt bucuria părinților, bucuria societății și bucuria lui Dumnezeu! Aceștia sunt speranța neamului românesc și a Bisericii Ortodoxe.
Viața, dragii mei, vă oferă multe: bune și rele. Puteți să luați din care vreți! În fața voastră este calea vieții și calea morții. Sunteți liberi să apucați pe oricare! Nici sărăcia, nici bogăția nu vă bagă nici în rai, nici în iad, fără voia voastră. Atât săraci, cât și bogați au ajuns talpa iadului; atât săraci, cât și bogați au ajuns sfinți ai lui Dumnezeu. Fiecare și-a ales ce i-a poftit sufletul. Nici Dumnezeu nu trece peste voia voastră, ci v-o respectă. Să nu vă mai mirați, însă, când veți înțelege că sunteți responsabili de faptele voastre, atât în fața oamenilor, cât și în fața lui Dumnezeu. Nu vă lăsați păcăliți de vorbe viclene, precum acestea: „Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus!” „Așa i-a fost ursita sau soarta!”, „Așa i-au zis cele trei urse!” și altele asemenea.
Viața și viitorul vi le zidiți voi, pas cu pas. Când ați venit în lume, Dumnezeu v-a pus la fiecare în săcuiel câte ceva, cu care să vă câștigați existența, cu care să străbateți prin viață. Unuia i-a dat darul de a cânta, altuia de-a juca, altuia de-a învăța, altuia de-a vindeca, altuia de-a judeca etc. Fiecăruia i-a dat un număr de zile ca să le trăiască aici pe pământ, i-a dat sănătate, i-a dat putere, i-a dat un mediu prielnic, o familie, în care să se poată dezvolta până la deplinătatea ființei sale. Nu vă bateți joc de aceste daruri, pe care le-ați primit. Nu vă bateți joc de viața voastră și de sănătatea voastră. Sunt mai de preț decât lumea întreagă. Piese de schimb nu veți mai găsi; aveți grijă de voi! V-a dat Dumnezeu un suflet, care vă face să fiți mai presus decât toate celelalte viețuitoare. Comportați-vă ca atare! Nu uitați că sufletul vostru vi-l va cere Dumnezeu înapoi. Aveți grijă cum umblați cu el, ca să-l puteți da lui Dumnezeu curat și frumos, cum vi l-a dat! Mulțumiți lui Dumnezeu că faceți parte dintr-o familie de creștini și de români, că v-ați născut într-o țară civilizată, bogată, că aveți multe posibilități de realizare. Încercați să comparați situația voastră cu a tinerilor din Africa, spre exemplu, și veți vedea cât de mult v-a iubit Dumnezeu!
SANYO DIGITAL CAMERAUmblați pe drumuri de aproape și de departe. Nu uitați să-L chemați pe Dumnezeu cu voi! Vorbiți cât mai des cu El, chiar de mai multe ori pe zi! Spuneți-I în rugăciunile voastre necazurile și bucuriile, speranțele și dezamăgirile pe care le aveți! Lăsați-L pe El să vă mângâie sufletul, să vă șteargă lacrimile, să vă redea speranța! Cât de grea v-ar fi crucea vieții, să știți că numai El vă poate cu adevărat ajuta s-o duceți!
Scumpii mei, pentru o plăcere amăgitoare de câteva clipe, nu vă pierdeți sufletul și viața! Nu le mai puteți recâștiga. Fie-vă milă de părinții și de bunicii voștri, de lacrimile și de durerea lor. Îi veți înțelege cu adevărat când veți fi și voi părinți și veți tremura de grija copiilor voștri. Beția și plăcerea pe care v-o dau viteza, alcoolul, țigările, drogurile, desfrâul și altele asemenea le plătiți scump, nu numai cu bani, ci și cu sănătatea sau cu viața voastră. Nu uitați o clipă, că locul vostru este aici, în viață, nu în cimitir! Nu uitați că aveți un rost în lume, pe care trebuie să-l duceți la bun sfârșit. Nu e același lucru să mori la 20 de ani sau la 100 de ani! Altele sunt idealurile, bucuriile și fericirea spre care trebuie să tindeți, pentru care să luptați. Urmați școli, învățați meserii, căsătoriți-vă, aveți copii, apropiați-vă de Dumnezeu prin viața și faptele voastre, respectați și ajutați-vă semenii, și ei vă vor respecta și vă vor ajuta, pregătiți-vă pentru veșnicie! Luați-vă ca modele pe înaintașii noștri, fie că au fost eroi, oameni de știință, de cultură, poeți, scriitori, artiști, sfinți, oameni de omenie. Încercați să fiți ca ei! Dumnezeu să fie cu voi!

*

File de jurnal – 23 nov. 1981. Dimineața ne-am trezit la ora 4 și am plecat la gară. Am luat bilete pentru Iași (…).
gara-iasiÎn compartiment am avut tovarăș de drum un profesor din Botoșani (…). În gara de la Iași, profesorul botoșănean ne-a vorbit despre Basarabia. O vizitase în repetate rânduri. O mare parte din populația autohtonă românească fusese dislocată și împrăștiată în diferite părți ale imperiului sovietic, starea economică a regiunii lăsa mult de dorit, în sensul că nu se construiseră decât niște fabrici de conserve în Basarabia. Populația este instruită intens în vederea deznaționalizării. Oamenii nu au voie să vorbească cu străinii și nici românește. Cu multă greutate a reușit să vorbească pe o stradă lăturalnică cu un român. „Mergeam însă la distanță unul de altul, atenți, ca doi hoți hăituiți, iar dacă ne-ar fi văzut cineva, ar fi jurat că nu ne cunoaștem și nici nu ne-am vorbit vreun cuvânt vreodată!” Sunt restricții severe în ceea ce privește turismul. Cu multă greutate se poate obține un pașaport, atât de-o parte, cât și de cealaltă a Prutului. Sunt rude foarte apropiate de-o parte și de alta a graniței, care se văd doar la câțiva ani. Nu există, ca între români și sârbi, „micul trafic”. Conștiința unității naționale cu românii basarabeni este încă foarte puternică în Moldova.
Chiar la Muzeul din Botoșani, muzeografii stăruie prelung asupra vechilor hărți, vorbind și zâmbind semnificativ. Îmi amintesc, de asemenea, de un călugăr-ghid de la Mânăstirea Putna, care, cu prilejul unei excursii făcute prin anul 1972, ținea un adevărat curs de istorie națională în fața hărții cu România Mare. Se dusese vestea în toată țara de acel călugăr. Nu știu dacă mai trăiește, dar și azi, dacă stai de vorbă cu cineva care a văzut Putna, își amintește de el și de fiorul ce l-a trăit ascultându-l.
Înainte de a părăsi Botoșanii, menționez plăcerea deosebită ce mi-a făcut-o acest oraș. Trunchi și leagăn al câtorva corifei ai culturii noastre: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, Grigore Antipa, Petru Poni și alții, Botoșani se înscrie la loc de frunte pe harta spiritualității românești, câștigându-și un binemeritat prestigiu în conștiința națiunii întregi. Acestui colț de țară românii îi datorează locul ce-l ocupă în contextul culturii și civilizației universale. Toate celelalte genii ce le-a dat neamul acesta rămân în umbra marilor titani. Nu voi uita niciodată refrenul din Rapsodia a II-a a lui Enescu, ce se transmite din oră în oră în întreg orașul, ca o bătaie a ceasornicului eternității și a învierii unui neam cu toate bucuriile și durerile sale (…).

*

Sfaturi părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea împărăției, mai spicuim un fragment:

cararea-imparatiei-pr-arsenie-bocaO RĂDĂCINĂ A DURERILOR. Am rămas înţeleşi, deocamdată, că păcatul este o călcare a legilor vieţii; introducerea în viaţă a unui dezechilibru consimţit de minte. Dacă urmează mereu aşa, mintea slăbeşte şi nu mai poate stăvili dezechilibrul din ce în ce mai mare, care invadează spaţiul vieţii cu spectrele sinistre ale morţii pe picioare. Călcarea unei legi omeneşti dă infracţiunea legii şi se pedepseşte, precum se ştie. Călcarea legilor divine ale vieţii se numeşte păcat şi se pedepseşte precum s-a spus şi precum se vede – cine vede.
O mare dizarmonie constă în faptul că instinctul bărbatului e în conflict cu instinctul femeii. Instinctul bărbatului vrea mereu femeia, ca prilej al descărcărilor sale genetice. Instinctul femeii însă e maternitatea. Copilului, până se desprinde de mamă, îi trebuie doi ani, deci, după rânduiala firii, trebuie să fie lăsată în pace. Deci, ce va face bărbatul ? Sau îşi va perverti soţia, făcând-o să umble şi ea după plăcerea pătimaşă, căutând să scape de rostul firii sale, sau o va face criminală, punând-o să-şi ucidă în pântece fiinţa fără apărare, sau va practica scârba onaniei cu femeia sa, păzind-o de rostul zămislirii, dar necinstind-o, cum nu se mai poate spune. Alţii recurg la sterilizare, alţii la aventuri, sau la lupanare. Un atare bărbat nu-şi va mântui soţia prin naşterea de fii, ci o va osândi cu ucigaşii şi curvarii, printre care şi el de asemenea va fi. Prea puţini sunt bărbaţii care-şi stăpânesc instinctul iraţional, prin puterile raţionale ale sufletului, reglementându-l potrivit cu rostul său originar. Şi iarăşi, şi mai puţini sunt cei ce-și convertesc energia prin înfrânare, săltând sensul firii la rosturi mai presus de fire.
Deci, plăcerea, căutată numai pentru ea însăşi, cheamă repetarea din ce în ce mai deasă a actului, până ce ajunge la distrugerea sistemului nervos. Mai mult chiar: ea aprinde organismul şi-l împinge până dincolo de posibilităţile sale funcţionale; ea provoacă frângerea oricărei cenzuri morale şi-şi duce supuşii până la doaga nebuniei. De multe din nevoile acestea sunt de vină şi părinţii celor două părţi. Aşa, de pildă, aş vrea să ştiu de ce nu-s părinţii la fel de grăbiţi şi cu însurarea băieţilor, pe cât sunt de grăbiţi cu măritarea fetelor.
pr. Arsenie BocaFapta lor greşită încurajează tăinuit sau pe faţă frauda neomaltusiană – onania cu femeie, fereala, păzirea –, ceea ce e o plagă de-o nebănuită întindere în toate mediile sociale. Iată că, după scurtă vreme, se arată şi pedepsele acestei fraude, cu deosebire la femei: tulburări grave ale sănătăţii, fenomene dureroase ale pântecelui, tulburări îndeosebi nervoase şi mintale, cu desăvârşire necunoscute nici chiar medicilor. Aşa zic medicii. De la pântece durerile se întind la rinichi şi în josul pântecelui, uneori în membrele inferioare. Durerile se stârnesc şi cresc în vremea mersului, în vremea ridicării sau aşezării pe scaun, a ridicării vreunui lucru şi peste tot în vremea intimităţii –, lucru care aduce uneori grave neînţelegeri conjugale. Deodată cu durerile acestea, apar tulburările nervoase, care schimbă profund starea psihică şi mintală a bolnavelor. Caracterul schimbător ajunge iritabil, irascibil până la exces. Din nimicuri, explozii violente, furii, adevărate sincope ale judecăţii, care nu mai pot fi înfrânate sau stăpânite. E un adevărat dezechilibru umoral, care face biata victimă să treacă de la explozia violenţei, până la tristeţea şi melancolia cea mai profundă şi, uneori, până la ideea sinuciderii. Asta-i frauda şi isprava. De aceea nu tăcem, ci demascăm, împinşi de milă şi ajutaţi de ştiinţă.
Explicaţia, într-un raport conjugal normal, organele genitale feminine trec succesiv printr-o fază de congestie intensă şi o fază de slăbănogire bruscă, ce stabileşte cursul regulat în circulaţia sângelui. Actul conjugal falsificat, neisprăvit, fără concluzia naturală, lasă să persiste în vase o stare de înecare ce, cu vremea, ia un caracter permanent. Urmează o tulburare a nutriţiei ţesuturilor, pe urmă alterarea lor anatomică.
Mulţimea firişoarelor nervoase ale plexului hipogastric, firişoare care pleacă de la uter şi se unesc cu sistemul cerebro-spinal, îndură apăsări, iritaţii, care, la obârşie sunt dureri locale, dar cu tulburări reflexe la distanţă; iar cu vremea, aruncă pe bolnave în plin domeniu psihiatric. Congestiile acestea cu repetiţie produc alterări intense şi profunde în sânul ţesuturilor, care-şi pierd astfel funcţiunea lor normală. Aşa se instalează, cu vicleşug, sterilitatea definitivă, incurabilă, după câte-o lungă perioadă de sterilitate voită. Atunci în zadar mai doreşti copiii, mugurii vieţii, căci firea te pedepseşte cu această crudă întoarcere a lucrurilor: îţi califică fapta şi îţi condamnă neamul la moarte. Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. Aşa se stinge neamul…
Parcă auzim glasul de foc al lui Oseia proorocul, zicând: „Domnul stă la judecată cu locuitorii pământului, fiindcă nu mai este credinţă, nici iubire, nici cunoaştere de Dumnezeu în ţară. Toţi jură strâmb, mint, ucid, fură şi sunt desfrânaţi; săvârşesc fapte silnice. De aceea ţara e în mare jale, iar locuitorii fără vlagă…, poporul meu va pieri, pentru că nu mai cunoaşte pe Domnul. Când se vor desfrâna, nu se vor înmulţi, căci au înşelat pe Dumnezeu.”
Problema iscată are şi urmări, suntem chiar pe cale să înhăţăm câteva cercuri vicioase, de pildă: însuşirile copilului atârnă de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternităţii la femeie. Dacă i-a fost stârnită senzualitatea – ceea ce e o decădere de la rostul firii sale, o pervertire convenabilă pentru mascul –, evoluţia embrionului în atari condiţii de viaţă intrauterină aduce pe lume un copil uşor aplecat spre onanie precoce şi va fi un copil arţăgos, ereditar nervos şi predispus spre boli nervoase. Toată această povară îşi are rădăcina numai în această trezire afară de cale a senzualităţii mamei.
Invers, dacă mama n-a fost încă împinsă în acea aprindere a senzualităţii, nici în vremea dezvoltării intrauterine n-a fost tulburată de bărbat şi nici în vremea alăptării copilului, noul venit va fi un copil prea puţin înclinat spre trezirea genetică prematură, neatras spre onanie şi aproape deloc dispus spre nervozitate. Deci, dacă mama îşi perverteşte rostul maternităţii sale, aduce pe lume copii predispuşi unor pervertiri sporite, care le va distruge sistemul nervos sau, de se vor căsători, vor mări decăderea şi necazu­rile. Ăsta-i ocolul de cercuri şi se soldează cu stingerea neamului celui ce apucă pe panta pervertirii rosturilor firii aci şi de până aci, urmează că toată vremea sarcinii şi a alăptării bărbatul trebuie să se înfrâneze, ca să nu tulbure viaţa viitoare a celui ce vine în lume cu un anumit rost de la Dumnezeu. Desfrânarea bărbatului şi pervertirea femeii zădărniceşte rosturile urmărite de Dumnezeu cu oamenii, de aceea El a dat oamenilor poruncă: „Să nu desfrânezi”.

*

panglica-tricolor

Limba noastră. La 31 august se sărbătorește în România Ziua Limbii Române, iar în Republica Moldova Limba Noastră. În cinstea acestei zile, redăm și noi poezia Limba noastră a preotului basarabean Alexei Mateevici, care spune tot ce se poate spune despre această sfântă zămislire a sufletului românesc.

Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le ‘nșirate, –
Te-nfiori adânc și tremuri.

Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.

Limba noastra-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeți slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.

Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.

Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare, astfel: Doamna ing. Melania Caragioiu din Canada: 408 lei; Doamna Crăciunescu Codruța din Italia, fiică a satului Malovăț: 221 de lei; Domnul Trocan Gheorghe din București, fiu al satului Bârda: 200 de lei; Domnul Popescu Constantin-Iulian din Italia, fiu al satului Malovăț: 100 de lei; Domnul Sârbu Ion din Izvorul Bârzii (MH): 50 de lei; Domnul Mănescu Viorel din Malovăț a mai adăugat 50 de lei la contribuția de cult, totalizând până acum 100 de lei. Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

În cursul lunii august am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 6 aug. (Malovăț): 110 pâini; 7 aug. (Bârda): 135 de pâini; 14 aug. (Malovăț): 200 de pâini; 15 aug. (Bârda): 150 de pâini; 21 aug. (Bârda): 150 de pâini; 28 aug. (Malovăț): 200 de pâini. Așadar, în luna august s-au donat 945 de pâini. Copiilor li s-au donat și ciocolate.

Până la 31 august, din rechizitele școlare trimise de Părintele Cătălin-Sebastian Hogea din Albacete (Spania) s-au donat 13 seturi. Mai așteptăm!

*

Filme. În această lună am avut programat filmul Ostrovul. Din motive tehnice, la Bârda inițiativa a eșuat, deși venise foarte multă lume. Îl vom reprograma. La Malovăț a rulat pe 26 august, în prezența unui număr mulțumitor de enoriași.
filmul-ostrov_posterFilmul ne-a prezentat drama unui om obsedat de puternice mustrări de conștiință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind soldat, este luat prizonier împreună cu comandantul său. Este prins și amenințat de nemți cu împușcarea, dacă nu divulgă ascunzătoarea comandantului. De frică, îl trădează. Nemții îl pun să-l împuște el însuși pe comandantul său, ceea ce, de frică, face. Comandantul se prăbușește și se rostogolește în apa din apropiere.
Soldatul este lăsat în viață de nemți, dar tot restul vieții el poartă povara mustrărilor de conștiință pentru omorul făcut. Ca să-și ispășească păcatul, se călugărește într-o mânăstire. Acolo face muncile cele mai grele și umilitoare, trăiește într-o mizerie de nedescris, se lasă umilit și batjocorit de ceilalți călugări, este amenințat în repetate rânduri că va fi alungat, fiindcă nu se adapta regulilor mânăstirii și nu era ca ceilalți. Muncea și se ruga. Noaptea, la lumina focului din cuptorul care asigura încălzirea mânăstirii și chiliilor, ori la lumina lumânării, citea Biblia și cărți de suflet ziditoare și se ruga. Pentru credința și nevoințele sale, Dumnezeu i-a dat darul clarviziunii și al vindecărilor. Venea lumea la mânăstirea aceea, fiindcă se dusese vestea că starețul face minuni. În realitate, minunile erau făcute de către acest călugăr oropsit de toți, dar care nu voia să se știe că el are aceste daruri. Mulți ani a slujit la acea mânăstire ca un rob, socotindu-se strivit de greutatea păcatului săvârșit în război. Iată că într-o zi a sosit la mânăstire amiralul flotei sovietice cu fiica sa. Umblase pe la toți medicii să-i găsească sănătatea, dar toți ridicaseră neputincioși din umeri. Venise și la mânăstire, să-l roage pe stareț să facă ceva pentru ea. Călugărul îi vindecă fata, dar se interesează, ca din întâmplare, și de numele tatălui. Numele amiralului era același cu al fostului comandant din război al călugărului. Au o discuție amândoi și așa călugărul află că cel împușcat de el reușise să se salveze și, iată, ajunsese amiral. O viață se rugase să fie iertat de un păcat săvârșit cu pistolul la tâmplă, pentru un om pe care doar crezuse că-l împușcase.
Asemenea trăiri și remușcări le-am mai întâlnit în romanul lui F. Dostoievski Crimă și pedeapsă, ori în romanul Papucii lui Mahmud al lui Gala Galaction.
– Luni, 19 sept., ora 19, la Bârda și luni, 26 sept., ora 19, la Malovăț, va rula filmul Cămașa lui Hristos. E bine să nu ratați ocazia. Nu se știe când veți mai avea un așa prilej.

*

Vizite. În ziua de 18 aug., parohia noastră a fost vizitată de Domnul Turculeanu Marian din Wellington (Noua Zeelandă) cu familia, iar în ziua de 27 aug. de către Doamna ing. Melania Caragioiu din St. Constant (Canada), membră a Asociației Scriitorilor Româno-Canadieni, cu fiica.

*

PS_NicodimExcursii. În ziua de 29 august, cu prilejul hramului Mânăstirii Schitul Topolnița, am efectuat o excursie – pelerinaj cu un grup de enoriași din Malovăț, Bârda și Turnu Severin acolo. Am participat la slujba oficiată de către un sobor de ierarhi, preoți și diaconi sub conducerea Preasfințitului Episcop Nicodim. Toate au fost bune și frumoase, numai că numărul de credincioși participanți a fost foarte mic. Parcă mult mai mulți erau altădată, când veneau pe jos, cu căruțele și carele din satele din jur. La mânăstire s-au schimbat multe. Potecuța pe care altădată treceai cu spaimă, în orice moment putând să aluneci în Topolnița, acum este șosea asfaltată, pe care circulă lejer autoturisme și autocare. Cu 50 de ani în urmă, mânăstirea era la fel cum o lăsase Ghiță Cuțui, când se adăpostise cu pandurii; acum e adevărată cetate, dar și o bijuterie de artă religioasă, fiind restaurată și amenajată corespunzător. A mai apărut o biserică de lemn în preajma mânăstirii și mai multe clădiri-anexă. Toate acestea s-au făcut în vremea păstoririi stareților Nicodim (actualul ierarh al Mehedințiului) și a fratelui său, Pavel Nicolăescu.

♦ La data de 5 sept. organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Turnu SeverinMânăstirea Vodița – Orșova – Mânăstirea „Sf. Ana” – Valea Dunării – Mânăstirea Mraconia – Moldova Nouă – Mânăstirea Slatina – Nera – Oravița – Mânăstirea Ciclova – Bozovici – Turnu Severin. Prețul va fi de 50 de lei. Plecarea la ora 7 dimineața.

♦ Pentru sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, organizăm o excursie-pelerinaj de o zi la Mânăstirea Prislop și Mormântul Părintelui Arsenie Boca. Vor fi vizitate și mânăstirile Lainici (GJ), Teiș și Sf. Nectarie (CS). Prețul va fi de 45 lei/pers.

♦ Spre sfârșitul lunii octombrie organizăm o excursie-pelerinaj de o zi pe următorul traseu: Mânăstirea Tismana – Mânăstirea Baia de Aramă – Obârșia Cloșani – Băile Herculane – Mânăstirea Sf. Ana (Orșova) – Mânăstirea Vodița. Vom stabili data în acord cu participanții. Încă nu știm prețul.

*

Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Titanicul vremii noastre în „Națiunea”, București, 2016, 23 aug., ediție și on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro); „Scrisoare pastorală” – 331, în „e-Bibliotheca septentrionalis”, Baia Mare, 2016, 31 aug., ediție și online (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com).

*

Parohia noastră a republicat volumul V din cartea Părintelui Grigore Maerean Chemări la Domnul (250 pag.), care continuă seria predicilor, eseurilor și meditațiilor autorului. El simte ca o povară a sufletului său starea moral-religioasă decăzută a contemporanilor săi și consideră ca o datorie de conștiință să contribuie, cu posibilitățile sale, la redresarea situației și la înnobilarea semenului. Este o carte care zguduie sufletul cititorului. E imposibil să rămâi indiferent față de rostul tău în lume, după ce citești o asemenea carte.

*

pr. Al. Stanciulescu-BardaDistincții.
Societatea Literar-artistică „Sorin Titel” din Timișoara a acordat o diplomă de excelență preotului Dvs. „Pentru activitatea culturală în limba română și pentru promovarea literaturii române în Banatul Istoric”.
De! Măcar atât să fac și eu, dacă altceva mai bun nu sunt în stare! Păi, nu?

*

Zâmbete.
Proverb românesc: „La poarta unei fete rag mulți măgari!”
În faţa porţii Raiului, stăteau un preot şi un şofer de autobuz. Vine Sfantul Petru şi zice: „Tu, şoferule, poţi să intri, iar tu, părinte, mai aşteaptă!” Preotul, indignat: „Cum aşa, Sfinte Petre, eu care mi-am închinat toată viaţa bisericii?” „Ei, şi?… La tine în biserică toată lumea dormea, când țineai predică; când conducea el autobuzul, toată lumea se ruga și se închina!”
Ştefan cel Mare adunase tot poporul la oaste, inclusiv ţiganii. Se anunţa bătălie cruntă. Ştefan iese în faţa oştirii adunate pe câmpul de luptă: „Vitejii mei, vom lupta până la unu!” „Aşa, mânca-ţi-aş, strigă un țigan, că pi la unu şi ceva să pune căldura!”
„De ce se îngrașă femeile după căsătorie?” „Fiindcă mănâncă zilele bărbaților!”
☺ Faptul că meduza a trăit fără creier șase sute de milioane de ani dă speranță multor oameni!

*

Botezuri. Cununii. Înmormântări.
În ziua de 28 aug. am oficiat Taina Sfântului Botez pentru Mănescu Eduard-Andrei, fiul Domnului Mănescu Viorel și al Doamnei Mănescu Maria-Cristina din Malovăț. Să le trăiască!
În ziua de 21 aug. am oficiat Taina Sfintei Cununii pentru Domnul Popescu Dumitru-Adelin și Domnișoara Voican Denisa-Iuliana, amândoi din Malovăț. Dumnezeu să le ajute!
În ziua de 18 aug. am oficiat slujba înmormântării pentru Baltac Claudiu-Cosmin (26 ani). Dumnezeu să-l ierte!

*

Program. În cursul lunii septembrie avem următorul program de slujbe: 3 sept. (Bârda; Malovăț); 4 sept. (Bârda); 8 sept. (pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 10 sept. (Malovăț; Bârda); 11 sept. (Malovăț); 14 sept. (Bârda slujbă; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 17 sept. (Bârda; Malovăț); 18 sept. (Bârda); 24 sept. (Bârda; Malovăț); 25 sept. (Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, ori la telefon: 0724.99.80.86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: