Treisprezece al lui octombrie

(Cifrele orei sunt de nota zece)

 

denisa-popescu_constantin-mindruta_interviu

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Eu sunt mereu aiurea şi nu te recunosc,
Degeaba este toamnă, de nu eşti lângă mine,
Nu frunzele-s de vină când cad şi pentru tine,
Ci eu, nebunul vesel, că-a fost să te cunosc.

Pe-alee cad şi ramuri, le calc şi aud „trosc”,
Nu te cunosc, doar te-am văzut, aşa-i şi bine,
Nu-mi pune nimeni coarne, nu caut prin destine,
E bine pentru mine, mă simt ca şi un mosc.

Eu sunt nebunul vesel, că de-aia te iubesc,
De parcă-ai fi femeia la care să cerşesc,
Mă poate lovi ploaia, că n-am cutremurare,

Din când în când mă doare că nu te văd la geam
Şi, doamnă, pentru tine nu am vreo întrebare,
Femei cuprind tot spaţiul din câte vise am.

14.50

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: