In vino veritas

viorel-serban_prizonierul-iluziilor

de Viorel ŞERBAN

Din struna ta, lăutare,
Picuri în suflet otrava.
E veacul prea trist,
Poetul nebun,
Şi toate în jur se duc întru slava.

Scriu fără rost versuri pe feţe.
Feţe de-abia înmugurind,
Feţe în desfrunzire;
Dar mai ales pe feţe
Cu dorul pe buze,
Nectar seducător.

Mii de ochi!
Ochii tăi care mă urmăresc pretutindeni.

E goală iar cupa!
Ce gol e-mprejur
Şi lăutarul cântă de jale…
Pe struna lui,
Dor şi patimă
Torent nestăvilit
Amintirile curg.

Ce a fost
Şi ce ar fi putut să fie.
Ce n-a fost
Şi tot ce e închipuire.
Căci lângă ea
Şi cu ea…
Şi-n veci ea nu va fi a mea!…

Viaţa curge
Şi într-o zi,
Tot ce a fost,
Tot ce-am dorit,
Tot ce-am simţit,
Nu va mai fi!…

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: