Inițiativă și competență în activitatea studioului de imprimări al Asociației

de Ion PODOSU

ion-podosu_coperta_mozaicAlături de ceilalţi iubitori ai cărţilor, vom sublinia şi noi încă o dată (dacă mai este nevoie) semnificaţia aparte şi fundamentală pe care o are în viaţa spirituală a nevăzătorilor existenţa studioului de înregistrări. Despre fructuoasa şi variata activitate a acestuia s-a scris cu elocvenţă în paginile revistei noastre, dar ceea ce ne-a reţinut atenţia în ultima perioadă [n.r. 1986] de timp este atât tendinţa de îmbogăţire şi diversificare a repertoriului prin opere de referinţă ale literaturii române şi universale, cât şi unele iniţiative salutare, provenite de la cei care lucrează nemijlocit în cadrul studioului (crainica Maria Enache, comisia care face selecţia propunerilor venite de la cititorii din ţară), iniţiative despre care vom vorbi mai jos.

Una dintre acestea este aceea de a oferi spre audiere nu numai capodoperele unui scriitor (ele s-ar rezuma uneori la o singură carte), ci şi alte scrieri, în aşa fel încât să ne facem o imagine cât mai cuprinzătoare asupra creatorului respectiv. În acest sens, fără a omite contribuţia însemnată a tipografiei braille, putem afirma că dispunem de aproape întreaga operă beletristică a lui Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Camil Petrescu, H. P. Bengescu, F. M. Dostoievski, L. N. Tolstoi, Thomas Mann, Th. Dreiser, o mare parte, dar insuficientă din Sadoveanu, precum şi mulţi alţii.

O altă iniţiativă, adoptată mai recent şi promovată cu competenţă – după cum am aflat – de crainica Maria Enache este că, în completarea unor cărţi, să fie înregistrate anumite note bibliografice ale autorilor (V. Şukşin), articole şi eseuri despre cărţile şi autorii lor (Thomas Mann, despre „Arta romanului” sau Hermann Broch, abordând problematica romanului actual). De asemenea, pe lângă aceste referinţe critice s-au imprimat în completare şi creaţii beletristice ale aceluiaşi autor (Alejo Carpentier, Iulian Vesper) sau ale altor autori de renume (G. García Márquez etc.). Toate aceste completări stau sub semnul unor valori certe, având girul inconfundabil al prestigioasei reviste „Secolul XX”, din care ele au fost extrase. Un fapt surprinzător, dar cu atât mai binevenit, cu cât are audienţă în rândul cititorilor, este şi lectura autorilor din propriile lor creaţii, cum este cazul Anei Blandiana, care acitit pentru copiii nevăzători volumul de versuri „Întâmplări din grădina mea” sau cel al lui Iulian Vesper, care a citit din versurile sale, în completarea romanului „Glasul”.

În sfera preocupărilor de diversificare a repertoriului şi credem că şi în contextul cerinţelor tot mai insistente ale adevăraţilor iubitori de literatură, studioul face primii paşi (destul de timizi) pe drumul poeziei, înregistrând „Cântecele lui Maldoror”, de Lautréamont. Deşi prin aceste rânduri susţinem călduros iniţiativele studioului de înregistrări, totuşi în privinţa poeziei, opinia noastră este că s-ar citi mai bine în braille şi de aceea considerăm că ideea ar trebui preluată de tipografie, ceea ce noi am propus cu tărie şi cu alte prilejuri. Dacă nu se va putea înfăptui acest deziderat, rămânem ferm ataşaţi la iniţiativa studioului şi am dori ca ea să nu fie abandonată, în ciuda oricăror critici şi dificultăţi ce s-ar putea ivi. În această direcţie, a subiectivităţii cu care fiecare receptăm literatura, arta în general, nu putem fi de acord cu acele critici nefondate ce se fac la adresa acestui focar de cultură al nevăzătorilor, a cărui activitate o considerăm meritorie şi cu atât mai de neînţeles sunt aceia care, în locul criticii, nu au ce pune.

O altă tendinţă înnoitoare, ce se manifestă în ultima vreme în cadrul studioului, este orientarea spre literatură contemporană, cu precădere spre cea universală, acordându-se un spaţiu ceva mai restrâns literaturii române, fapt ce ar trebui să stea în atenţie de acum înainte, fiindcă şi la noi apar cărţi interesante şi de valoare. Este revelator faptul că tot ceea ce s-a imprimat mai nou a avut la bază criteriul valorii, chiar şi în cazul autorilor contemporani (a căror valoare e mai greu de precizat), dar au fost selectaţi aici scriitori care au întrunit aprecierea unanimă a criticii şi a publicului cititor, aşa cum ne atestă citarea doar a câtorva nume: Carpentier, Evtuşenko, Umberto Eco, Heym, Lawrence Durrell, Ilf şi Petrov, Şukşin, I. L. Nedelciu, I. Groşan etc.

Prin relevarea acestor aspecte novatoare, manifestate în perioada din urmă, a activităţii studioului de înregistrări al asociaţiei, cărora li se asociază o deosebită competenţă şi un acut simţ al valorii, ne exprimăm, adeziunea şi încrederea în asemenea iniţiative ce au ca obiectiv esenţial, desigur, intensificarea şi nuanţarea acestei activităţi indisolubil legate de evoluţia existenţei noastre spirituale.

„Viață nouă”, N. 8, nr. 3 (64), 1986, p. 15.
(Ion Podosu, Mozaic, Cluj-Napoca, Limes, 2016, p. 130-132.)
Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: