Douăzeci şi cinci al lui noiembrie

(NU ŞTIU DE TINE)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Eu aştept veşti, dar cine să îmi dea?
Ruşinea n-are loc într-o scrisoare,
În nebunia ta, după plecare
Nu cred că ţi-a rămas pe cer vreo stea.

Nu cred că mai există cineva
Să poată s-aibă zi de zi răbdare,
Eu aştept veşti, dar cine să îmi dea?
Ruşinea n-are loc într-o scrisoare.

Că mai e Lună sau că mai e Soare,
Tu poate mai exişti pe undeva,
Însă pe suflet dacă ai ceva,
Numai pe mine cred că mă mai doare,

Eu aştept veşti, dar cine să îmi dea?

13.32

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: