Psalmul inimii nebune

pr-dumitru-ichim

de Dumitru ICHIM,
Kitchener, Ontario

Din vorba-mi, ca o cioarsă, ce-o zvârli în pod, buleandră,
N-ar fi impietate, stihar să fac Iubirii?
Mi-ar trebui răcoarea de flăcări a porfirii,
Sau din visări, cum țese crenguța de oleandră.

Tu, om, ce-n locul crucii duci jugul precum boul,
Și-ți este deopotrivă iasmina, sau tabacul,
Tu ai văzut vreodată cum se îmbracă macul,
Sau alb castel de nuntă aripei făcând oul?

Mi-e inima, de parcă nebună-Ți arde podul,
Să nu mai pleci acasă, în cerurile Tale,
Te-mbrățișez, Iubireo, cu rami cântați pe oale!
Spre limpezimi de floare mi-ai tors azi-noapte glodul.

Îndrăgostiți, doi tineri se joc de-a luna plină.
Tu râzi, știind că poarta-i deschisă la Grădină…

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: