Contemplându-te-n noapte

viorel-serban

de Viorel ŞERBAN

Timpul sfârşeşte-n gând şi-n aşteptare,
Femeie, şoaptă a sângelui în urechea bărbatului!
Degetele tale sensibile fac pielea să-mi ardă în flăcări,
Simţind răcoarea calmă a tăcerii din sângele tău.
Ce frumoasă eşti în mijlocul desfătărilor!
În ochii tăi mă pierd.
Cu gura ta mă-mbăt.
Dacă-ai şti o clipă să te opreşti şi să-mi priveşti sufletul,
Ai înţelege c-am fost predestinaţi unul altuia…

Nu cred în tăcerea din pietre.
Nu cred în tăceri troienite-n amintiri.
Cred în sărutul tău,
Ce-i mai de preţ ca tot aurul incaşilor şi comorile reginei din Saba.

Liniştea buzelor tale,
Înfloreşte grădina din sufletul meu arzând de aşteptare.
Sensibilă la orice mişcare de aer,
Somnul ţi-e cutreierat de adieri.
Tu nu eşti doar ceva pentru o noapte,
Ci mult mai mult! Infinit de mult!

Anunțuri

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: